La Atena, patru cortegii diferite, reunind peste 70.000 de oameni potrivit poliţiei, defilau în direcţia Pieţei Syntagma, spre sediul parlamentului, unde a început marţi seară dezbaterea asupra unui proiect de lege controversat care impune un nou pachet de măsuri de austeritate ce ar urma să scadă brutal nivelul de viaţă pentru numeroşi greci.
Aceste cifre reprezintă un record de la debutul crizei datoriei, în contextul în care cele mai importante manifestaţii de până acum au reunit circa 70.000 de persoane în mai 2010 la Atena la apelul sindicatelor sau în mai 2011 la apelul mişcării ‘indignaţilor’, conform datelor poliţiei.
Proiectul de lege prevede mai ales o reducere a numărului de salariaţi din sectorul public şi a tratamentului acestora, o creştere a fiscalităţii, dar şi îngheţarea contractelor colective, deschizând calea spre o generalizare a reducerilor salariale în companiile private.
În cortegiu, un banner al greviştilor solicita ca ‘guvernul să cadă acum’. Un altul, afişat pe o clădire a Ministerului Sănătăţii, îi îndemna pe aleşii eleni să ‘voteze memorandumul şi să se baricadeze’, cu trimitere la acordul semnat în mai 2010 de guvernul socialist, care subordonează menţinerea ‘perfuziei’ financiare a Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional eforturilor de austeritate şi de stabilizare a ţării.
Ca măsură de precauţie, poliţia a închis două staţii de metrou din centrul capitalei, unde avea loc un miting la care participau mii de simpatizanţi ai Partidului Comunist, înainte de o uriaşă manifestaţie comună prevăzută miercuri la prânz.
Aproximativ 3.000 de poliţişti sunt staţionaţi în capitală, putând fi mobilizaţi până la 5.000.
La Salonic, cel de al doilea cel mai important oraş din nordul ţării, aproximativ 15.000 de persoane manifestau pe străzi, în timp ce la Heraklion, pe Insula Creta, la proteste participau mii de persoane.
Miercuri, prima zi a grevei de 48 de ore, înainte de votul de joi seara asupra proiectului de lege contestat, transporturile, şcolile, muzeele şi întregul sector public grec erau paralizate, în timp ce numeroase magazine, bănci sau chioşcuri erau închise.
Principalele două confederaţii sindicale din ţară, GSEE, care reprezintă sectorul privat, şi Adedy, a funcţionarilor publici, au lansat un apel la organizarea de manifestaţii în Atena şi în Salonic, cel mai important oraş din nordul ţării, începând cu ora 8.00 GMT (11.00, ora României). Dar, potrivit poliţiei, aproximativ 20.000 de manifestanţi se aflau deja pe străzi, în diferite locuri din capitala ţării, încă de dimineaţă.
Sunt foarte puţine profesiile care nu şi-au anunţat intenţia de a lua parte la protestele care reunesc de la funcţionari, agenţi ai fiscului, medici şi profesori până la marinari, şoferi de taxi, comercianţi şi patroni de staţii de benzină. Chiar şi brutarii participă la grevă.
Accesul la un important număr de clădiri publice era blocat de funcţionari, supăraţi pe noile măsuri anunţate, între care trimiterea în „şomaj tehnic” a 30.000 dintre ei, până la sfârşitul anului, şi introducerea unei grile unice de salarizare.
„Luaţi memorandumul şi căraţi-vă”, se putea citi pe o banderolă suspendată la intrarea unei instituţii din subordinea Ministerului Sănătăţii, în centrul Atenei, o trimitere la un plan din mai 2010 al UE şi FMI de salvare a Greciei de la faliment.
La rândul lor, controlorii aerieni au hotărât să participe la greva de miercuri timp de 12 ore, determinând companiile aeriene să anuleze sau să amâne numeroase zboruri.