Piața imobiliară din România, afectată de încetinirea economiei și instabilitatea politică

Piața imobiliară din România a fost afectată negativ, în anumite segmente, de încetinirea economiei, instabilitatea politică și slăbirea cererii externe, în timp ce alte zone, în special piața industrială, au depășit prognozele și se îndreaptă spre un posibil nivel-record, potrivit raportului „Top 10 predicții 2025” al unei companii de consultanță imobiliară, publicat marți.

Piața imobiliară analizată prin prisma previziunilor pentru 2025

„În așteptarea raportului deja tradițional privind tendințele noului an, pe care urmează să îl lansăm în aproximativ o lună, ne-am propus să evaluăm cât de bine s-au aliniat previziunile noastre cu evoluțiile reale ale anului 2025. Per ansamblu, direcția anticipată a fost corectă, chiar dacă amploarea unor schimbări a depășit așteptările inițiale - în bine sau în rău. De exemplu, estimam o temperare a dinamicii economiei, la puțin peste 2%, însă pare că vom încheia anul mai degrabă în jurul valorii de 1%. Această evoluție a fost influențată de un context politic intern instabil, de cererea externă destul de slabă și de măsurile de corecție fiscală - factori pe care îi anticipasem încă de la începutul anului”, a explicat Laurențiu Lazăr, managing partner la Colliers România, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, vulnerabilitatea economiei la cererea externă, nivelul ridicat al deficitului fiscal și instabilitatea politică s-au confirmat, contribuind la amplificarea încetinirii economice.

În schimb, infrastructura a avut o evoluție sub așteptări. Ritmul lucrărilor a încetinit semnificativ, pe fondul întârzierilor administrative și al resurselor financiare mai reduse, cauzate în special de întârzierile în atragerea fondurilor europene, o abatere importantă de la scenariul inițial.

Pentru piața de birouri, consultanții au anticipat un an dificil, prognoză care s-a confirmat în mare parte.

„Incertitudinile economice și politice, alături de prudența companiilor în luarea deciziilor pe termen lung, au limitat cererea nouă și au menținut un ritm mai lent al tranzacțiilor. În același timp, diferențele dintre clădirile moderne, eficiente și bine amplasate și cele cu specificații tehnice învechite au devenit tot mai evidente, mai ales în contextul în care în lipsa unor livrări noi, spațiile existente în clădiri competitive sunt tot mai rar întâlnite. Sectorul industrial se confirmă astfel ca sectorul cel mai dinamic al pieței imobiliare, susținut de cererea solidă, de relocările de activitate și de interesul companiilor pentru extindere în România - tendințe prefigurate deja în raportul din ianuarie”, notează specialiștii.

În același timp, piața de retail a avut o evoluție peste media ultimului deceniu, cu aproximativ 200.000 de metri pătrați de spații noi livrați în 2025. Ca urmare, stocul total de retail modern a depășit 5 milioane de metri pătrați, marcând un moment important în procesul de maturizare a pieței.

Piața rezidențială a evoluat, la rândul său, în linie cu previziunile, cu o cerere stabilă și o continuare a creșterii prețurilor, în pofida dobânzilor ridicate și a contextului economic mai slab. Datele din raport arată că, în marile orașe, locuințele s-au scumpit cu 60% – 100% în ultimii șase ani, ceea ce face ca opțiunile accesibile să devină tot mai rare în zonele centrale.

„În București, înjumătățirea autorizațiilor de construire limitează oferta de locuințe noi și pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Deși accesul la creditare rămâne dificil iar creșterea TVA începând cu lunile de vară scade gradul de accesibilitate, volumul tranzacțiilor a rămas relativ ridicat, iar în orașe precum Cluj s-au raportat chiar creșteri. Cererea de închiriere a crescut, fiind tot mai mulți cumpărători care amână achiziția în speranța unei stabilizări a condițiilor de finanțare. Pe termen mediu, o eventuală reducere a dobânzilor ar putea reaprinde ritmul de creștere într-o piață deja tensionată de deficitul structural de locuințe”, notează sursa citată.

Potrivit experților, singura tendință care nu s-a confirmat în 2025 este cea legată de revenirea românilor din diaspora. Datele din 2024 indică o scădere a numărului celor care își stabilesc domiciliul în țară, evoluție influențată, cel mai probabil, de calitatea mai redusă a serviciilor publice și administrative comparativ cu statele occidentale.