ARD rămâne înregistrată ca alianţă electorală pentru alegerile parlamentare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, joi, atât cererea Asociaţiei România Dreaptă de anulare a deciziei BEC de înregistrare a alianţei, cât şi contestaţia reprezentanţilor PNŢCD Mihai Grigoriu şi Radu Rizescu.

Avocatul Gheorghe Piperea a declarat pentru MEDIAFAX că ştia soluţia ce urmează să fie luată de instanţă, dar opinia publică nu va crede niciodată că aceasta este o soluţie corectă, ci una „gospodărească”.

„Ştiam soluţia instanţei, am spus-o chiar şi ieri în şedinţă, dar ştiu că opinia publică nu va crede niciodată că este o soluţie justă sau corectă, ci e o soluţie mai degrabă gospodărească, asta ca să nu-i spun politică”, a spus Piperea.

Acesta a mai arătat că la termenul de miercuri al procesului a invocat „o chestiune de valabilitate a procolului de constituire a ARD, care este semnat de Blaga pentru PDL şi Ungureanu pentru Forţa Civică, aleşi ca preşedinţi la congresele acestor partide, dar care nu sunt înscrişi încă în registrul partidelor politice.”

„În consecinţă, semnăturile lor nu sunt valabile şi nu sunt opozabile”, a precizat Piperea.

El a mai spus că, în legătură cu asemănarea de nume dintre Asociaţia România Dreaptă şi ARD, a depus o acţiune la Judecătoria Sectorului 1, care are termen în luna martie 2013 şi ca obiect uzurparea.

Biroul Electoral Central a admis, în 17 septembrie, protocolul de constituire a Alianţei „România Dreaptă” (ARD), formată din PDL, Forţa Civică şi PNŢCD.

Vasile Blaga (PDL), Mihai Răzvan Ungureanu (Forţa Civică) şi Aurelian Pavelescu (PNŢCD) au semnat, în 16 septembrie, protocolul Alianţei partidelor de dreapta, la sediul central al PDL.

Decizia Biroului Electoral Central din 17 septembrie a fost contestată la instanţa supremă de către Asociaţia România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, care a cerut anularea hotărârii BEC.

Instanţa supremă a judecat, miercuri, cererea Asociaţiei România Dreaptă, iar joi a respins acţiunea, decizia fiind irevocabilă.

Totodată, instanţa supremă a judecat miercuri şi cererea ţărăniştilor Mihai Grigoriu şi Radu Rizescu de anulare a deciziei BEC din 17 septembrie, pe motiv că Aurelian Pavelescu, semnatar al protocolului ARD din partea PNŢCD, nu este preşedinte al formaţiunii.

Instanţa supremă a respins joi cererea formulată de Mihai Grigoriu şi Radu Rizescu, decizia fiind irevocabilă.

Avocatul Gheorghe Piperea scria pe blog că a organizat proceduri legale pentru a-şi proteja denumirea „Asociaţia România Dreaptă”, afirmând că numele este uzurpat de denumirea unei alianţe politice recente.

„Conform art. 1 din Legea nr.14/2003, partidele politice sunt asociaţii ale cetăţenilor; şi Asociaţia România Dreaptă este o asociaţie a cetăţenilor; denumirea partidelor politice nu poate reproduce un simbol naţional al statului român; numele România este un simbol la statului român şi el nu poate figură în denumirea unei alianţe politice (dar poate figură în denumirea unui ong, dacă acest lucru este autorizat în prealabil, de Guvern, lucru pe care Asociaţia România Dreaptă îl deţine); potrivit art.30 alin.1, coroborat cu art. 20 alin.2 din Legea nr.14/2003 a partidelor politice, orice persoană interesată poate face cerere de intervenţie la cererea de înregistrare a unei alianţe politice; Asociaţia România Dreaptă este o persoană interesată, din moment ce numele sau, integral, este uzurpat de Alianţă politică România Dreaptă, deci va putea formulă şi intervenţie în cererea de iregistrare a Alianţei politice sus-numite”, a scris Piperea pe blog.

El afirma că scopul şi obiectivele Alianţei România Dreaptă sunt complet diferite de scopul şi obiectivele Asociaţiei România Dreaptă şi desigur că o alianţă politică nu se poate confundă cu un ONG. Potrivit acestuia, problema principală şi principială în cazul acestei uzurpări şi a acestei confuzii nu este una juridică, ci una morală.