​Eurostat a arătat recent că prețurile la energie electrică și gaze naturale consumate în gospodăriile din România sunt printre cele mai mari din UE. România se află în top 3 cele mai mari prețuri la energie electrică și pe locul 2 la scumpirea gazelor naturale. Eurostat a luat în calcul prețurile contractuale, nu cele plafonate, pe care le plătește efectiv consumatorul, însă acest lucru arată o anomalie, anume că undeva pe lanțul producător – furnizor există participanți la piață care profită foarte mult, scrie hotnews.ro.

De altfel, potrivit surselor HotNews.ro, se fac, în acest moment, controale în piață pentru a descoperi unde se practică acele prețuri nejustificate.

Datele Eurostat arată, practic, că prețurile din contractele încheiate între furnizori și consumatorii casnici sunt printre cele mai mari din Europa, plasând România în topul scumpirilor la energie electrică și gaze naturale. Nu acestea sunt prețurile pe care le plătesc direct clienții, acestea fiind plafonate până în martie 2025, însă indirect, tot consumatorii le suportă, având în vedere compensările plătite de stat. Practic, plafonările ascund prețuri exagerat de mari pentru România, undeva pe lanțul producător -furnizor. Cine ar putea fi cei care ar putea profita?

Cine profită?
Unele surse HotNews.ro spun că nu furnizorii sunt cei care profită. Potrivit schemei de plafonare- compensare, furnizorii cer să le fie decontate diferențele de preț, iar Guvernul trebuie să plătească din Fondul de Tranziție care nu e niciodată suficient.

Furnizorii se plâng, însă, că statul înregistrează întârzieri la plată, iar în așteptarea sumelor restante, ei se văd nevoiți să facă împrumuturi la bănci, iar „banii costă”. Furnizorii spun că statul are restanțe de 1,3 miliarde de lei pentru decontarea facturilor, iar până la finele anului va fi nevoie de alte câteva miliarde pentru a acoperi toate plățile.

Pe de altă parte, ministrul energiei Sebastian Burduja a anunțat recent că a cerut Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) demararea unor verificări printre furnizorii de gaze, care ar ține nejustificat prețurile ridicate. Sursele HotNews.ro vorbesc despre controale și pe piața energiei electrice.

Prețul este plafonat și la producători până în 2025. Aceștia sunt obligați să vândă prin MACEE- mecanism de achiziție centralizată de energie electrică, la preț de 450 de lei/MWh. Acesta este prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor. Să fie acest preț nejustificat de ridicat, iar cei care vând să obțină profituri uriașe? Aceasta este o întrebare la care ANRE trebuie să răspundă în urma controalelor pe care le efectuează în piață.

Și statul român ar putea profita ca acționar la mari companii energetice. Cu cât profiturile cresc, cu atât și dividendele către acționari sunt mai mari, iar statul ar putea aduna mai multe miliarde de lei la buget.

„Statisticile arată nefuncționarea clară a pieței de gaz și energie electrică în România”
Statisticile Eurostat trebuie interpretate în mod correct, și chiar dacă creșeterea prețului efectiv plătit de populație nu a fost mare, acestea arată nefuncționarea clară a pieței de gaz și energie electrică în România și o mare îngrijorare față de momentul în care plafonarea nu se va mai aplica, a arătat Asociația Energia Inteligentă într-un comunicat de presă.

Potrivit Asociației, cifrele Eurostat reprezintă un mare semnal de alarmă și scoate în evidență o mare problemă: arată unde se vor găsi prețurile în România post plafonare în raport cu prețurile din țările europene.

Unde ne situăm cu prețurile din contracte
La energie electrică consumată de clienții casnici, România a ajuns chiar în top 3 în UE, după țări precum Olanda și Belgia. Imediat după România se află Germania.

La gazele consumate de casnici, ne aflăm tot undeva în varful ierarhiei, pe locul 6, după Olanda, Suedia, Danemarca, Austria și Irlanda, și pe locul 2 la cea mai mare scumpire.

În prima jumătate a anului 2023, prețurile medii ale energiei electrice consumate în gospodăriile UE au înregistrat o creștere, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh. Prețurile medii ale gazelor au crescut, de asemenea, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/ 100 kWh.

La energia electrică, majorări uriașe în moneda națională s-au înregistrat în Lituania (+ 88 %), România (+ 77 %) și Letonia (+ 74 %). Scăderi semnificative în moneda națională au fost înregistrate în Spania (-41 %) și Danemarca (-16 %).

Prețurile gazelor (în moneda națională) au crescut cel mai mult în Letonia (+ 139 %), România (+ 134 %), Austria (+ 103 %), Țările de Jos (+ 99 %) și Irlanda (+ 73 %). La polul opus se află Estonia, Croația și Italia cu scăderi între -0,6 % și -0,5 %, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat.

Care sunt prețurile plafonate
Consumatorii casnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:

Maximum 0,68 lei/kWh, la un lunar între 0 și 100 kWh inclusiv
Maximum 0,80 lei/kWh, la un consum lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv
Între 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, la un consum lunar peste 255 kWh, dar sub 300 kWh, primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh
Maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh
Consumatorii noncasnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:

Maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh
Maximum 1 leu/kWh pentru spitale, școli, gradinițe, creșe, centre de servicii sociale
Consumatorul casnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025:

Preț plafonat de 0,31 lei/kWh
Consumatorul noncasnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025:

Maximum 0,37 lei/kWh, la un consum anual de cel mult 50.000 MWh și pentru producătorii de energie termică.