Succesul programului de stimulare a pus China în centrul deciziilor economice şi politice la nivel internaţional, lucru care foarte probabil va putea fi observat şi la summitul G20 de la Seul din timpul acestei săptămâni, scrie Reuters.
Pe plan intern, pachetul de 4 trilioane de yuani (600 miliarde de dolari, ori 433 miliarde de euro) anunţat pe 9 noiembrie 2008 a stabilizat economia, aflată în cădere ca urmare a recesiunii globale, şi a făcut ca 20 de milioane de lucrători migranţi care îşi pierduseră slujbele să fie repede absorbiţi în proiectele publice deschise de guvern.
În cei doi ani, China a ajuns să aibă cea mai mare reţea feroviară de mare viteză din lume, lucru care a sporit reputaţia ţării.
„Încrederea în sine a Chinei a primit un impuls puternic de la programul de stimulare fiscală ce merge dincolo de efectele economice imediate”, spune Jonathan Fenby, şeful secţiei de cercetare a Chinei la Trusted Sources, companie ce oferă consultanţă pe pieţele emergente.
China este a doua economie a lumii, şi progresul rapid a adus şi aşteptări mai mari pe plan internaţional. Lumea aşteaptă ca statul asiatic să pună mai puternic umărul la reducerea dezechilibrelor mondiale sau ameliorarea problemelor de mediu (în special în privinţa reducerii emisiilor de carbon).
Până acum, Beijingul s-a limitat la a muta responsabilitatea problemelor mari pe umerii celorlalte state avansate, în special pe cei ai Statelor Unite, pe care le vede vede vinovate pentru turbulenţele economice mondiale.
China s-a concentrat în ultimii ani pe menţinerea unui rate susţinute de creştere economică şi pe păstrarea stabilităţii politice interne şi a adoptat o politică externă prudentă. Acum, însă, este posibil ca ţintele cele mai importante să nu poată fi atinse fără ca Beijingul să se implice puternic şi în deciziile care se iau peste graniţe, scrie Foreign Affairs.
Deja, China şi-a extins influenţa în lumea financiară, devenind al treilea acţionar după mărime al Fondului Monetar Intenaţional, în urma SUA şi a Japoniei.
„China transformă lumea aşa cum se tansformă pe sine (…) China a devenit o putere revoluţionară”, scrie Foreign Affairs în ultima ediţie.
Deşi revoluţionar e un cuvânt puternic, cei de la Reuters cred că folosirea lui este justificată, în condiţiile în care datele arată că practic China a salvat economia globală de la recesiune
Potrivit FMI, economia mondială a crescut cu doar 0,19% anul trecut, măsurată în termeni de paritate a puterii de cumpărare. China a crescut de 10 ori mai mult şi a contribuit cu 1,19 pp creşterea globală.
De asemenea, trebuie luate în calcul şi celelalte efecte generate de creşterea Chinei, cum sunt stimularea încrederii mediului economic, reducerea dobânzilor la credite la nivel internaţional sau creşterea preţurilor mărfurilor, lucru ce a ajutat industria.
„Cu sigranţă a avut o contribuţie importantă. Se vede din cifre. Dar dincolo de impactul aritmetic, dacă iei în considerare efectele suplimentare, contribuţia este şi mai mare”, spune Vivek Arora, directorul adjunct al Departamentul Asia-Pacific al FMI.
China a contribuit cu 46% la cererea internă globală în 2009, mai mult decât dublul mediei de 22% din perioada 2000-2008, potrivt Goldman Sachs.
Oficialii Băncii Mondiale spun că fără programul de stimulare, economia Chinei ar fi crescut mult mai puţin, iar contracţia la nivel mondial ar fi fost mult mai puternică.
Dincolo de creşterea economică de 9,1% din 2009 care a dus la creşterea PIB mondial, China a contribuit şi la stabilitaea financiară prin achiziţia de bonduri FMI de 50 miliarde dolari, ori prin swap-uri de 95 miliarde dolari cu alte ţări.
Cererea internă de bunuri industriale a ajuns la 46% din volumul global în 2009, în creştereaâ de la 31% în 2008, lucru ce a făcut ca exportatori din Australia, Africa, ori America Latină să aibă unde să îşi vândă produsele, devenind astfel beneficiari ai programului de stimulare.
Şi nu numai pieţele emergente au beneficiat de stimulul chinez. Germania benefciază de o creştere economică puternică, în mare parte datorită cererii foarte mari venită din China de maşinării de ultimă generaţie, chimicale ori automobile.
Importurile totale ale Chinei au crescut cu 300 miliarde de dolari în primele 9 luni ale lui 2010 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
„În acest ritm, în următoarele 12-18 luni, comerţul german cu China ar putea ajungel la fel de mare ca cel german cu Franţa”, spune Jim O’Neill, preşedintele Goldman Sachs Asset Management.
„Dacă faci afaceri în Munchen, ceea ce se întâmplă în China este mai important decât ceea ce se întâmplă în restul Europei – şi posibil în restul Germaniei”, adaugă acesta.