Poate supraviețui Europa fără gazele rusești?

0

Tensiunea crește, după ce primul val de sancțiuni s-a concentrat pe un număr de persoane fizice și companii apropiate de șeful statului rus, iar noile sancțiuni țintesc pilonii economiei Rusiei. Un obiectiv major este industria petrolieră. Rusia a devenit cel mai mare producător de petrol pe plan mondial și afacerile cu petrol reprezintă o mare parte a economiei ruse, scrie publicația „Zero Hedge”.

 

Cu toate acestea, sancțiunile împotriva Federației Ruse nu vizează și sectorul gazelor naturale ale țării și nici pe compania Gazprom, în condițiile în care aproximativ o treime din volumul de gaze folosite de europeni provine din Rusia. Anul trecut, Gazprom a exportat în Europa 162 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

 

Extinderea sancțiunilor la domeniul petrolier poate duce la scumpiri majore pentru Europa, mai ales că se apropie sezonul rece, care este perioada de vârf a consumului de gaze. Tot mai mulți europeni încep să-și pună întrebarea legitimă: Ce se va întâmpla dacă Rusia va tăia furnizarea de gaze către Europa? În acest caz, multe țări vor fi nevoite să încerce să găsească furnizori alternativi de gaze naturale, iar acest lucru va duce, în mod inevitabil, la creșterea prețurilor.

 

Cifrele centralizate de „Visual Capitalist” arată că cele mai mari riscuri din punct de vedere energetic în cazul unor probleme de furnizare a gazelor de către ruși planează asupra Ucrainei, potrivit Indicelui Internațional de Risc pentru Securitatea Energetică, deoarece această țară utilizează energia în mod ineficient și este aproape în totalitate dependentă de importurile rusești de energie.

 

Totodată, raportul statistic Eurogas pe 2013 arată că Ucraina nu este singurul stat din Europa complet dependent de gazele rusești. Cu o dependență de 100% de importurile de gaze din Federația Rusă mai figurau, în 2012, țările baltice, Estonia, Letonia și Lituania, precum și Finlanda. Un grad ridicat de dependență de importurile de gaze din Rusia este consemnat în Bulgaria (89%), Ungaria (80%), Austria (60%) și Polonia (59%).

 

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un acord petrolier în valoare de 20 miliarde dolari cu Iranul pentru a atenua sancțiunile occidentale la acest capitol. În cadrul acestui acord, cele două țări vor coopera în domeniul producției și vânzării petrolului, iar Rusia va contribui la dezvoltarea echipamentelor și a infrastructurii energetice din Iran.