“Eu am înţeles scrisoarea celor patru (miniştrii de Externe din Germania, Finlanda, Danemarca şi Olanda, n.r.) ca referindu-se la vecinii noştri din Ungaria. În România, a fost aşa un fel de entuziasm: «Uite, se întâmplă ceva şi cu… » Eu nu cred că s-a referit la România, dar cred că, dacă nu suntem atenţi, se va merge pe un principiu politic: «Dom’le, unul de la ei şi unul de la noi». Adică, dacă e domnul Orban de la populari, hai să fie cineva şi din România, de la socialişti, şi cred că e incorect faţă de România, pentru că în România nu s-a modificat nicio virgulă din Constituţie în timp ce în Ungaria se tot schimbă Constituţia, pentru că în România există libertatea presei şi n-a modificat nimic legislativ şi nu va modifica nimic legislativ legat de libertatea presei, pentru că în România Banca Naţională chiar e independentă şi respectată de toată lumea – aţi văzut că şi eu mă duc la Banca Naţională, mă sfătuiesc cu domnul Isărescu, şi domnul preşedinte, şi toată lumea – deci nu seamănă niciun fel situaţia din România cu cea din Ungaria. Eu nu vreau să fim băgaţi în aceeaşi oală”, a spus premierul.
El a adăugat că nu doreşte ca cineva să alipească situaţiei României cu cea din Ungaria sau dintr-un alt stat membru al UE, ci ca fiecare ţară să fie analizată separat.
“Un jurnalist remarca că nimic nu mă enervează mai tare decât comparaţia cu Viktor Orban, pe bună dreptate. Nu ca persoane, ci pentru că ce se întâmplă în România nu seamană absolut deloc cu ce se întâmplă în Ungaria şi nu accept această lipire. Eu ştiu că multă lume confundă Bucureştiul cu Budapesta. Şi artiştii, când vin la concert, spun: «Hello, Budapest!». Aş vrea totuşi ca oamenii politici şi jurnaliştii să nu facă aceeaşi eroare”, a spus Ponta.
Ponta a mai respins, în decembrie 2012, o comparaţie între el şi Viktor Orban, atunci când a venit vorba de revizuirea Constituţiei, premierul afirmând la vremea respectivă că singurul lucru pe care îl are în comun cu politicianul ungar este prenumele.
Miniştrii de Externe ai Germaniei, Olandei, Danemarcei şi Finlandei i-au transmis recent o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în care îi cer să propună un mecanism de intervenţie împotriva statelor care încalcă statul de drept şi valorile fundamentale ale UE.
Întrebat de jurnalişti dacă în scrisoarea respectivă sunt menţionate Ungaria şi România ca exemple, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde-Hansen, a refuzat să răspundă.
Barroso afirma pe 12 septembrie că e nevoie de un set de instrumente mai bune pentru combaterea situaţiilor de încălcare a regulilor statului de drept, “constatate în ultimele luni în anumite state UE.
