Preşedintele PNL, Klaus Johannis, a avut câştig de cauză în acţiunea sa contra Guvernului. Curtea de Apel va sesiza Curtea Constituţională în legătură cu modificarea legii electorale prin ordonanţă de urgenţă. În comunicatul oficial al ACL sunt semnalate anumite modificări ale legii care ar favoriza frauda electorală. Opoziţia a criticat de asemenea devansarea termenelor legale de depunere a candidaturilor, dar şi faptul în sine că legea a fost modificată cu câteva luni înainte de alegeri.
E important să vedem însă mai îndeaproape în ce constau modificările. Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern la sfârşitul lunii iunie cuprinde mai multe feluri de modificări. Unele sunt cu totul indiferente şi par mai curând pedante, altele sunt evident corecte şi, în fine, apar cele care ar pretinde o discuţie mai atentă şi care au un anumit grad de ambiguitate.
De exemplu, Guvernul a desfiinţat secţiile speciale în care se vota în tranzit, permiţând oricui să voteze în altă localitate decât aceea de domiciliu pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere. Câtă vreme au fost semnalate în trecut cazuri numeroase de vot multiplu şi aşa-numitul ”turism electoral” pare să fi devenit o practică curentă, e o temere firească. După legea veche se vota doar la anumite secţii, care puteau fi astfel mai uşor supravegheate. De aici înainte s-ar putea vota însă oriunde, ”turiştii” răspândindu-se pe la toate secţiile şi pierzându-şi astfel urma.
E adevărat că ordonanţa prevede faptul că cei care votează în altă parte sunt înscrişi de către preşedintele secţiei de votare într-un registru special, dar amploarea reală a votului ”în deplasare” nu va putea fi cunoscută decât la capătul procesului electoral şi nu în cursul desfăşurării sale. În ziua votului totul ar putea avea aparenţa unei depline normalităţi, cu doi-trei cetăţeni pe secţie aflaţi în tranzit şi care nu ar atrage atenţia. Aşadar temerile sunt motivate, deşi e bine să spunem că nici legea veche nu garanta un vot corect, permiţând la rândul ei tot felul de trucuri.
O consecinţă a desfiinţării secţiilor speciale este faptul că nu se vor mai tipări buletine în plus pentru aceste secţii. Aşadar se vor tipări, conform ordonanţei guvernului Ponta, doar un număr precis de buletine corespunzător numărului de alegători din listele permanente şi un număr neprecizat de buletine pentru secţiile din străinătate. Până acum s-au tipărit buletine de vot pentru secţiile speciale într-un număr neprecizat de lege, ceea ce a permis mereu un spaţiu nebulos de manevră ilicită.
De aici înainte s-ar părea că va fi mai bine de vreme ce nu se vor mai tipări buletine în plus. În realitate, absenteismul ridicat lasă mereu multe buletine nefolosite şi, în plus, listele permanente cuprind, după cum am arătat cu altă ocazie, vreo 2,2 milioane de votanţi mai mulţi decât ar fi ei în realitate. (”Pentru o mai riguroasă administrare a alegerilor”). Există, în orice caz, un surplus consistent de buletine, care ar putea fi folosit de cineva cu rele intenţii şi o bună organizare.
Urnele mobile sunt şi ele tratate într-un chip îndoielnic. Până acum se spunea că pe teritoriul unei secţii nu poate exista decât o singură urmă mobilă. De aici înainte, la solicitarea închisorilor şi spitalelor mari (cu peste 400 de internaţi), s-ar putea organiza mai mult urne mobile. Se creează spaţiu pentru haos şi fraudă, căci e mai greu de controlat cine a cerut şi de la ce secţie a cerut să-i fie adusă urna mobilă.
În sfârşit, ordonanţa Guvernului devansează anumite termene printre care şi termenul limită pentru depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central. Am putea admite că unii candidaţi, care nu au o organizare foarte bună pentru strângerea semnăturilor, vor fi dezavantajaţi.
Aşadar există în ordonanţa Guvernului destule aspecte discutabile, dar ne putem întreba dacă ele intră cu adevărat în competenţele Curţii Constituţionale. Curtea ar putea ataca mai uşor forma însăşi prin care au fost adoptate modificările şi anume ordonanţa de urgenţă care nu respectă, cu adevărat, sensul real al urgenţei.