„Nave NATO pot efectua patrule pe frontierele noastre doar în cazul unui aflux puternic de refugiaţi”, a declarat Borisov joi, citat de site-ul Novinite.com.
Pe 20 mai, ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov, anunţa că Bulgaria susţine suplimentarea capacităţilor NATO în Marea Neagră. „Bulgaria poartă discuţii cu România şi Turcia. Se discută despre suplimentarea capacităţilor militare în zona Mării Negre. Bulgaria va face tot posibilul pentru consolidarea capacităţilor militare în zona Mării Negre”, declara Daniel Mitov la Bruxelles.
Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis afirma în Bulgaria că iniţiativa locală în zona Mării Negre, la care ar fi urmat să participe România, Bulgaria şi Turcia, se va concretiza, însă important este să fie obţinută în scurt timp „umbrela NATO”.
La rândul său, preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, afirma miercuri că Bulgaria va sprijini şi va contribui la această iniţiativă, menţionând că este în interesul strategic al ţării sale. „Ambele state sunt îngrijorate şi împărtăşesc aceasta şi problemele care rezultă din aceasta. Bulgaria nu numai în cuvinte, ci şi în fapte, va sprijini orice efort pentru îmbunătăţirea securităţii în regiune. Este în interesul nostru strategic. Bulgaria va contribui la crearea acestei structuri NATO în România, precum se aşteaptă să fie adoptată hotărârea la Varşovia”, spunea Plevneliev.
Schimbarea de atitudine a Administraţiei de la Sofia pare să fie o reacţie la ameninţările Rusiei.
O eventuală decizie a Alianţei Nord-Atlantice de suplimentare a capabilităţilor navale în Marea Neagră ar fi un factor „destabilizator”, a avertizat miercuri Andrei Kelin, un oficial din cadrul Ministerului rus de Externe, precizând că Marea Neagră „nu aparţine” şi „nu are nicio legătură” cu NATO. „Dacă se va lua decizia de creare a unei forţe navale permanente, sigur că acest lucru va fi un factor destabilizator; pentru că nu este o mare a Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat, miercuri seară, Andrei Kelin, directorul Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului rus de Externe.
„Marea Neagră nu are nicio legătură cu Alianţa Nord-Atlantică. Nu cred că o astfel de hotărâre ar conduce la îmbunătăţirea relaţiilor Rusia-NATO”, a avertizat Andrei Kelin, citat de agenţiile de presă ruse.
Ministerul român al Apărării a anunţat în urmă cu câteva luni că va iniţia demersuri pentru a crea o structură navală permanentă în Marea Neagră, după modelul grupurilor navale NATO. O decizie în acest sens este aşteptată la summitul NATO care se va desfăşura în iulie în Polonia.
Conform Convenţiei Montreux, ţările care nu au ieşire la Marea Neagră nu pot menţine nave militare în această zonă mai mult de 21 de zile. Dintre statele membre NATO, România, Bulgaria şi Turcia au ieşiri la Marea Neagră.
Rusia a criticat vehement de nenumărate ori prezenţa unor nave militare NATO în Marea Neagră. Recent, Forţele aeriene ruse au efectuat în centrul Mării Negre un exerciţiu care simula distrugerea unor nave militare americane ancorate în Portul Constanţa, conform unor surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene.
Rusia, care a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, are propria Flotă militară în Marea Neagră, staţionată în Sevastopol. Relaţiile NATO-Rusia sunt au continuat să se deterioreze începând din anul 2014, pe fondul crizei din Ucraina.