Giorgio Napolitano /născut la Napoli pe 29 iunie 1925/ a fost votat sâmbăta trecută de ‘marii electori’, obţinând 738 de voturi din 1007.
Primul mandat prezidenţial /2006-2013/ al lui Napolitano expiră oficial pe data de 15 mai, deci, conform Constituţiei, înainte de a depune jurământul pentru al doilea mandat, şeful statului a trebuit să îşi dea demisia. Pentru prima dată în istoria Republicii Italiene, preşedintele în exerciţiu este şi preşedintele ales.
Pentru începerea oficială a celui de-al doilea mandat al său, Napolitano a optat pentru o ceremonie mult mai simplă şi mai austeră decât aceea care a marcat începutul primului său mandat prezidenţial, în anul 2006.
Napolitano nu a utilizat autoturismul Lancia Flaminia 335 /construit în 1961/, maşina decapotabilă cu şapte locuri, care, prin tradiţie, este folosită pentru a-l însoţi pe noul şef al statului la sediul Camerei Deputaţilor. De asemenea, în locul escortei tradiţionale, compuse din 18 carabinieri, Napolitano a preferat o escortă redusă, din patru carabinieri pe motociclete.
Napolitano a depus jurământul /avându-i alături pe preşedintele Senatului, Pietro Grasso, şi pe preşedinta Camerei Deputaţilor, Laura Boldrini/, cu mâna pe Constituţia italiană, pe care a jurat să o respecte.
Jurământul de credinţă faţă de Republica Italiană şi faţă de Constituţie a fost depus, după tradiţie, în faţa adunării ‘marilor electori’ /1007 senatori, deputaţi şi reprezentanţi ai celor 20 de regiuni italiene/, reuniţi în şedinţă comună şi solemnă.
Ceremonia a fost acompaniată de 21 de salve de tun trase de pe colina Gianicolo /82 de metri, una dintre cele şapte coline ale Romei/.
Preşedintele, deosebit de emoţionat, a ţinut un discurs de învestitură care a durat 40 de minute. În mesajul său, şeful statului italian a făcut apel la sentimentul de responsabilitate din partea tuturor formaţiunilor politice din Italia şi a solicitat un efort comun, necesar în vederea formării unui nou guvern, care va avea sarcina de a scoate ţara din impasul politic în care a intrat după rezultatul incert al alegerilor generale de la sfârşitul lunii februarie, la care nicio coaliţie nu a obţinut majoritatea absolută în cele două camere ale Parlamentului.
Napolitano a mai vorbit despre reforme instituţionale şi teme economice. A criticat forţele politice din Italia, pe care le-a definit „sterile şi surde”, solicitând din partea politicienilor italieni un angajament concret în vederea formării unui guvern de coaliţie. „După 56 de zile de la alegerile generale, Italia are nevoie de un guvern de coaliţie, care să aibă majoritatea în ambele camere”, a declarat preşedintele.
Cuvintele cele mai repetate de şeful statului au fost ‘coeziune naţională’, ‘responsabilitate’ şi „solidaritate”. În încheierea mesajului său, Napolitano a spus că „va fi preşedinte atâta timp cât îi vor permite forţele fizice”.
În cadrul ceremoniei solemne de prestare a jurământului de învestitură în funcţia de şef al statului italian, Giorgio Napolitano a depus o coroană de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut, la Altarul Patriei, în Piaţa Veneţia, unde a fost însoţit de actualul premier demisionar, Mario Monti.
Napolitano va începe marţi consultările în vederea formării noului guvern italian.
Numele cel mai citat de presa italiană pentru funcţia de viitor prim-ministru este acela al fostului premier Giuliano Amato, un democrat de centru-stânga moderat, supranumit în Italia ‘Doctorul subtil’ (Il Dottor Sottile).
Giuliano Amato /74 de ani/, a fost prim-ministru al Italiei în epoca scandalului numit ‘Mâini curate’ /1992-1993/, care zguduise vechea clasă politică, acuzată de corupţie. Amato a mai fost premier în perioada 2000-2001.
Un alt nume citat de presă pentru funcţia de viitor premier este acela al vicesecretarului Partidului Democrat (PD, de centru-stânga), Enrico Letta.