În valoare, piaţa a scăzut în al doilea trimestru al anului cu 8,8% în euro, la 449,9 mil. euro, în timp ce în lei este consemnată o creştere de 4,7%, la 1,8 mld. lei, conform datelor publicate de compania de analize şi cercetare a pieţei Cegedim, specializată pe piaţa farmaceutică.
Dacă scăderea pieţei în euro are ca explicaţie principală reducerea preţurilor la medicamentele importate, care reprezintă circa 80% din consum, şi evoluţia cursului de schimb, declinul consumului de medicamente, în număr de unităţi, are explicaţii complexe, consideră directorul general al Cegedim România, Petru Crăciun.
“Medicamentele originale au preţul cel mai mic din Europa, şi există riscul reexportului în state europene pe care producătorii încearcă să-l limiteze, fără să-l poată elimina. La generice, faptul că preţul trebuie să nu fie mai mare de 65% din preţul medicamentelor originale face ca multe produse să fie neprofitabile pentru producători. La OTC-uri (n. red: medicamente fără prescripţie), motivul e scăderea puterii de cumpărare. Pacienţii au renunţat la cumpărarea de OTC-uri, iar în ceea ce priveşte medicamentele pe reţetă, fie pacienţii nu se mai duc la medic, fie nu mai fructifică reţeta, cumpărând tratamentul efectiv”, spune Petru Crăciun.
Declinul volumului de medicamente consumate de populaţie s-a resimţit pe fiecare din segmentele pieţei, deşi scăderea preţului la medicamente ar fi trebui să funcţioneze în sens contrar, ca un stimulent al pieţei. Astfel, piaţa medicamentelor cu prescripţie s-a redus cu 11,9% în volum şi cu 6,1% în valoare, la 326,1 mil. euro, în timp ce piaţa de medicamente fără prescripţie s-a micşorat cu 21,6% în volum şi cu 14,9% în valoare, la 69,7 mil. euro. Volumul de medicamente vândute prin farmacii, care face peste 93% din piaţă, a scăzut cu 15,4%, iar în acelaşi timp, consumul de medicamente din spital s-a diminuat cu 14,5%. Valoarea pieţei de retail a scăzut cu 7,8%, la 395,9 mil. euro, în timp ce valoarea pieţei de spital s-a micşorat cu 15,6%, la 54 mil. euro.
Reducerea forţată a preţurilor impusă de Ministerul Sănătăţii a avut un efect în aparenţă paradoxal, creşterea preţului mediu ponderat al medicamentelor de la 4,8 euro pe unitate la 5 euro, ca urmare a migrării consumului pe produse mai scumpe, care asigură profitabilitatea producătorilor.
“Dacă genericele au un preţ prea mic şi sunt neprofitabile, o parte din cerere va trebui satisfăcută cu produse mai scumpe, chiar dacă acestea sunt mai ieftine cu 10% de la 1 aprilie”, a punctat Crăciun. Acesta consideră că la nivelul anului 2009 declinul consumului se va mai atenua în următoarele două trimestre, astfel că piaţa va scădea în volum cu 10%, iar în valoare va creşte cu 10,8% în lei şi va scădea cu 3,9% în euro. Anul 2010 va fi, în opinia directorului general al Cegedim, un an de scădere, în euro, cu 0-5%.
Topul principalilor producători de medicamente a rămas neschimbat faţă de finele trimestrului întâi în zona locurilor 1-10, liderul pieţei continuând să fie compania elveţiană Hoffmann la Roche, cu o cotă de piaţă de 8,1% şi vânzări de 146 mil. euro, urmată de Sanofi-Aventis (6,9%), GlaxoSmithKline (6,7%) şi Novartis (6,2%).
