Previziunile economice pentru România în ianuarie 2026 indică o reluare modestă a creșterii economice, subliniată de consolidare fiscală, investiții mai susținute și un context inflaționist persistente, potrivit celor mai recente prognoze ale Comisiei Europene și FMI. În același timp, riscurile sunt mari, iar politicile publice vor juca un rol decisiv pentru echilibrarea echilibrului macroeconomic.
Previziunile economice. Ce spun instituțiile internaționale
Conform previziunilor Comisiei Europene, România ar urma să atingă o creștere reală a PIB-ului de 1,1% în 2026, după un an dificil marcat de măsuri de consolidare fiscală. Aceste măsuri, care includ înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public și majorări de taxe, vor reduce consumul privat și public, potrivit CE.
Pe partea inflației, Comisia Europeană estimează o rată medie de 5,9% în 2026, în scădere față de anii anteriori, dar încă semnificativ ridicată.
Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), perspectiva este și mai moderată: instituția anticipează o creștere economică de 1,4% în 2026. În raportul său, FMI avertizează că inflația va rămâne ridicată până la sfârșitul lui 2026, înainte de a reveni treptat spre intervalul țintit de Banca Națională a României.
Pe termen mediu, și OECD are un punct de vedere optimist moderat: conform previziunilor sale, PIB‑ul României ar putea crește până la 2,4% în 2026, susținut de investiții privare și investiții din fonduri UE, dacă absorbția fondurilor continuă să se îmbunătățească.
Riscuri și oportunități
- Consolidare fiscală: Măsurile de austeritate sunt esențiale pentru reducerea deficitului, dar riscă să erodeze consumul intern și încrederea populației.
- Investiții UE: Accelerarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (RRP) poate susține formarea brută de capital fix, oferind un impuls vital pentru creștere.
- Exporturi și cont extern: O redresare a exporturilor poate limita presiunea asupra contului curent, dar dezechilibrele externe rămân un factor de risc.
- Inflație energiei și prețuri reglementate: Eliminarea plafonului la prețul electricității sau alte reforme de prețuri pot genera presiuni inflaționiste.
- Mediul global: Condițiile economice externe (rate dobânzi, creșterea economică în UE, tensiuni geopolitice) pot influența semnificativ România, iar derapajele la implementarea reformelor pot amplifica riscurile.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
