Prezenţa la vot în Italia, după primele 4 ore, de circa 13%. Berlusconi, contestat

0

Procentul cel mai ridicat al prezenţei la vot a fost în regiunea Lombardia /nord/, cu circa 16%, iar în regiunea Lazio /centru/ au votat aproape 13% dintre alegătorii cu drept de vot. Ministerul de Interne de la Roma a comunicat că aceste date sunt parţiale şi se referă la voturile exprimate pentru reînnoirea Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea noilor consilii regionale din Lombardia, Lazio şi Molise.

 

Primul lider politic care şi-a exprimat dreptul la vot a fost actualul premier demisionar, Mario Monti, lider al coaliţiei de centru, care a votat în jurul orei locale 10:00 la Milano, împreună cu soţia sa, doamna Elsa Monti.

 

Liderul coaliţiei de centru-stânga, Pier Luigi Bersani, a votat cu o oră mai târziu, la Piacenza, în regiunea Emilia Romagna /nord/, împreună cu familia sa, soţia şi cele două fiice.

 

Liderul coaliţiei de centru-dreapta, Silvio Berlusconi, a votat în jurul orei locale 13:00, la Milano, unde a fost contestat, în faţa sediului electoral, de trei membre ale grupului „Femen”, care, dezbrăcate, au urlat „Ajunge cu Berlusconi!”.

 

Preşedintele Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, împreună cu soţia sa, Clio, au votat la Roma, la un birou electoral din apropierea Palatului Quirinale, sediul preşedinţiei Republicii Italiene.

 

Alegătorii italieni sunt aşteptaţi la vot duminică, 24 februarie, şi luni, 25 februarie, în cadrul scrutinului legislativ, în vederea reînnoirii celor două camere ale Parlamentului – Camera Deputaţilor şi Senatul. Se va vota duminică între orele locale 8:00 şi 22:00, iar luni între orele locale 7:00 şi 15:00.

 

Alegerile generale vor marca începerea celei de-a 17-a legislaturi, care va putea avea o durată maximă de cinci ani. Se va vota pe baza legii electorale aprobate de Parlamentul de la Roma în decembrie 2005. Vor fi aleşi 945 de parlamentari, printre care 630 de deputaţi şi 315 senatori.

 

Coaliţia de centru-stânga este formată din Partidul Democrat (PD, de centru-stânga), Stânga, Ecologie şi Libertate (SEL, de stânga) şi formaţiunea Centrul Democrat (de centru). Candidatul coaliţiei la funcţia de prim-ministru este Pier Luigi Bersani, secretarul PD.

 

Coaliţia de centru-dreapta este formată din Poporul Libertăţii (PdL, de centru-dreapta), Liga Nordului (de dreapta) şi formaţiunile politice de extremă dreaptă La Destra şi Fratelli d’Italia. Preşedintele şi purtătorul de cuvânt al coaliţiei este fostul premier Silvio Berlusconi. Coaliţia de centru-dreapta are doi candidaţi la funcţia de prim-ministru: Angelino Alfano, din partea PdL, şi fostul ministru al economiei Giulio Tremonti, din partea Ligii Nordului.

 

Coaliţia de centru este formată din lista electorală „Alegere civică, cu Monti pentru Italia”, din partidul Uniunea de Centru (UdC) şi din partidul Viitor şi Libertate pentru Italia (Futuro e Liberta per l’Italia, FLI). Candidatul coaliţiei la funcţia de prim-ministru este actualul premier demisionar, Mario Monti.

 

La alegeri participă şi alte formaţiuni politice, care nu au format însă alianţe electorale. Printre acestea se numără Movimento 5 Stelle (Mişcarea 5 Stele, M5S), fondată în 2009, care participă pentru prima dată la alegerile generale. Liderul mişcării este bloggerul Beppe Grillo, care însă nu este candidat la funcţia de prim-ministru şi se defineşte numai ‘un purtător de cuvânt’. M5S nu are un candidat la funcţia de premier şi urmăreşte doar obţinerea unui număr cât mai mare de deputaţi şi senatori la aceste alegeri.

 

Mai participă la alegeri partidul de extremă stângă Rivoluzione Civile (Revoluţie civilă), recent fondat, al cărui lider şi candidat la funcţia de prim-ministru este Antonio Ingroia, fost magistrat. Pentru a intra în Parlament, acest partid, creditat la ora actuală cu circa 4,5% din intenţiile de vot ale alegătorilor italieni, va trebui să obţină, conform legii electorale în vigoare în Italia, cel puţin 4% la Camera Deputaţilor şi cel puţin 8% la Senat.

 

Un alt candidat la funcţia de prim-ministru este Oscar Giannino, economist, care a fondat la sfârşitul anului 2012 o mişcare politică de centru-dreapta numită Fare per fermare il declino (A face pentru a opri declinul), din care fac parte numeroşi experţi în probleme economice şi reprezentanţi ai societăţii civile. Această formaţiune politică este creditată cu circa 1,5% din preferinţele de vot ale electoratului italian.

 

Cele mai recente sondaje indică stânga lui Pier Luigi Bersani ca fiind pe primul loc, cu peste 35% din intenţiile de vot, urmată de coaliţia de centru-dreapta a lui Silvio Berlusconi, creditată cu circa 30%. Beppe Grillo şi M5S ar urma să obţină aproximativ 18%, iar coaliţia de centru a lui Mario Monti este creditată cu un scor de 10-12% din voturi.

 

Se prevede o prezenţă masivă la vot a alegătorilor italieni. La ultimele alegeri generale, din anul 2008, prezenţa la urne a fost de peste 80%. Încă există un procent de peste 10% de alegători „indecişi’ (circa cinci milioane de persoane), care vor lua o hotărâre în ultimul moment, iar aproximativ 20% dintre italienii cu drept de vot au declarat că se vor abţine, potrivit ultimelor sondaje de opinie difuzate.

 

O altă necunoscută care planează asupra acestui scrutin este starea vremii. Pentru prima dată în Italia, în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, alegerile legislative sunt organizate iarna (de obicei se votează în aprilie sau mai), iar previziunile meteorologice (ninsori şi ploi în întreaga Peninsulă) ar putea influenţa negativ prezenţa la urne. Situaţia este dificilă mai ales în cinci regiuni din nordul ţării, Lombardia, Emilia Romagna, Liguria, Piemont şi Veneto, unde ninsorile au fost intense în ultimele 24 de ore.

 

În următoarele trei luni, Italia va alege un nou Parlament, un nou guvern şi un nou preşedinte al Republicii, deoarece mandatul pe şapte ani al lui Giorgio Napolitano va expira în luna mai. Noul preşedinte al Italiei va fi ales de noul Parlament de la Roma.

 

La alegerile parlamentare din 24-25 februarie, numărul cetăţenilor italieni cu drept de vot este de 51 de milioane (24,6 milioane de bărbaţi şi 26,4 milioane de femei). Dintre aceştia, aproape patru milioane sunt cetăţenii italieni rezidenţi în străinătate, care au votat deja. Voturile acestora sunt păstrate într-o clădire a Protecţiei civile, lângă Roma, şi vor începe să fie numărate luni, pe 25 februarie, după închiderea secţiilor de vot, la ora locală 15:00.

 

Tot pe 24 şi 25 februarie se vor desfăşura alegeri regionale anticipate în trei regiuni importante din Peninsulă, în Lombardia /nord/, Lazio /centru/ şi Molise /sud/. În total, la alegerile regionale anticipate vor vota aproape 13 milioane de cetăţeni italieni.

 

Electoratul italian participă la acest scrutin în 61.597 de birouri electorale, deschise în cele 20 de regiuni ale ţării.

 

În întreaga Italie, peste 60.000 de agenţi ai forţelor de ordine supraveghează buna desfăşurare a acestui scrutin important, urmărit cu atenţie în întreaga lume.