Liderul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, este acuzat că şi-a pierdut mințile, după ce gruparea sa a primit sute de miliarde de ruble din bani publici, bani din care șeful grupării de mercenari și-a oprit o bună parte.
Prigojin a pornit pe 24 iunie o rebeliune armată împotriva conducerii militare din Rusia, punând Kremlinul într-o situație nu foarte plăcute.
La 24 de ore de la declanșarea revoltei, acesta a renunțat să înainteze spre Moscova și a încheiat un acord cu Kremlinul, în baza căruia a acceptat exilul în Belarus.
„Prigojin şi-a pierdut minţile din cauza unor sume mari de bani”, a afirmat Dmitri Kisilov, una dintre principalele voci ale aparatului mediatic al Kremlinului, în emisiunea sa săptămânală de la televiziunea rusă de stat.
„Sentimentul de a crede că totul este permis a apărut cu mult timp în urmă, din cursul operaţiunilor (Wagner) în Siria şi Africa”, a continuat el, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
În opinia realizatorului, acest sentiment a fost „întărit” după capturarea, anul acesta, a oraşelor Soledar şi Bahmut din Ucraina de către mercenarii lui Prigojin. „El a crezut că se poate opune atât Ministerului rus al Apărării, cât şi statului şi preşedintelui în persoană”, a lansat Dmitri Kisilov.
Prigojin, plătit din bani de la stat
Pentru a explica aceast presupus eșec al lui Prigojin, prezentatorul a afirmat, fără a furniza dovezi, că grupul Wagner a primit 858 de miliarde de ruble (8,8 miliarde de euro) din banii publici.
Potrivit lui Kisiliov, „unul dintre factorii majori” în revolta grupului Wagner este refuzul Ministerului rus al Apărării de a prelungi contractele suculente semnate cu grupul de catering Concord al lui Evgheni Prigojin.
Revolta grupului Wagner, care a avut loc în weekendul precedent, a zguduit puterea rusă, în plin conflict în Ucraina. Timp de câteva ore, luptătorii grupului Wagner au ocupat un cartier general al armatei ruse la Rostov (sud-vest) şi au mărşăluit câteva sute de kilometri spre Moscova.
Revolta s-a încheiat sâmbătă seară cu un acord care prevedea exilul în Belarus al lui Prigojin. Nu au fost anunţate sancţiuni împotriva revoltaţilor, dar viitorul afacerilor lui Prigojin pare incert. Site-urile de informaţii apropiate grupului său au fost blocate săptămâna aceasta în Rusia.
Cucerirea Bahmutului, pusă la îndoială
Sâmbătă, sediul grupului din Sankt Petersburg, Wagner Center, a anunţat pe Telegram că se mută, adăugând că va continua să funcţioneze sub un „nou format”. Wall Street Journal a raportat duminică că agenţi ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) au percheziţionat sediul Wagner din Sankt Petersburg, în căutarea unor probe împotriva lui Prigojin.
Evgheni Prigojin a susţinut că revolta sa nu a avut ca scop răsturnarea puterii, ci salvarea grupului Wagner de la dezmembrare de către statul major rus, pe care îl acuză de incompetenţă în conflictul din Ucraina. În ultima săptămână, Prigojin nu a făcut nicio declaraţie publică.
Duminică, Dmitri Kisiliov a contestat și ideea că luptătorii Wagner sunt cei mai eficienţi dintre forţele ruse, spunând că le-a luat „225 de zile” pentru a cuceri Bahmut, faţă de „70 de zile” pentru ca armata regulată să preia controlul asupra oraşului Mariupol.