„Anticipăm o accelerare temporară a creşterii economice până la 4,1% în 2016, însă aceasta ar putea încetini la 3,1% anul viitor. Eliminând impactul agriculturii, creşterea economică va încetini de la 3,6% în acest an la 3,1% în 2017, după punctul maxim atins în 2015, la 4,2%. Motivele acestei încetiniri sunt: dependenţa de importuri pentru a acoperi cererea suplimentară a consumatorilor, încetinirea exporturilor din cauza Brexit, un impuls fiscal negativ şi evoluţia neuniformă a diferitelor sectoare economice”, se spune în raport.
Economiştii băncii susţin că, deşi deficitul bugetar va fi sub 3% din PIB în 2016, acesta poate depăşi acest prag în 2017. Ca atare, investiţiile publice şi cofinanţarea fondurilor UE ar putea avea de suferit în 2017, după ce au crescut în acest an. Riscul majorării taxelor va fi semnificativ anul viitor deoarece există pericolul ca veniturile colectate să fie sub actualele aşteptări optimiste, pe măsură ce riscurile externe generează o încetinire a economiei.
Potrivit raportului UniCredit, în acest an, creşterea de două cifre a vânzărilor cu amănuntul va contrasta cu evoluţia modestă a producţiei industriale şi construcţiilor. Creşterea investiţiilor publice în primele şase luni din 2016 este explicată de efectul de bază generat prin comparaţia cu cheltuielile reduse de infrastructură în aceeaşi perioadă din 2015.
Intrările reduse de fonduri UE la începutul noii perioade de bugetare 2014 – 2020 vor afecta investiţiile publice în a doua parte a anului 2016, iar politica fiscală va avea, probabil, un efect negativ asupra creşterii economice din 2017.
În acelaşi timp, România este una dintre puţinele ţări din Europa Centrală în care preţurile locuinţelor nu au crescut în perioada de după 2009, ceea ce a avut un efect negativ asupra proiectelor imobiliare noi.
Conform economiştilor UniCredit, creşterea rapidă a consumului contrastează cu dinamica lentă a exporturilor şi poate duce la o creştere a deficitului de cont curent în 2016 şi 2017. Deficitul din comerţul cu bunuri va creşte într-un ritm accelerat în 2016, iar această tendinţă ar putea fi accentuată de votul pentru Brexit.
În acelaşi timp, surplusul comercial pentru servicii, care s-a majorat în trecut în acelaşi ritm cu deficitul din comerţul cu bunuri, este afectat de venituri mai mici pentru transportatori din cauza restricţiilor comerciale din UE. De asemenea, companiile ar putea decide să repatrieze o porţiune mai mare din profit în cazul în care se tem de riscul unor taxe mai mari şi/sau deprecierea monedei.
Raportul mai precizează că adâncirea deficitului de cont curent va fi acoperită cu dificultate de investiţiile străine directe şi de fondurile europene în 2016. De asemenea, investiţiile străine sunt în continuare afectate de infrastructura deficitară şi lipsa de predictibilitate a politicilor economice. În acelaşi timp, intrările de fonduri europene ar putea accelera mai lent decât în Ungaria şi Polonia. Această tendinţă a fost cauzată parţial de cadrul legislativ conceput de guvernele precedente, acesta fiind respins de mai multe ori de Comisia Europeană, fiind considerat inadecvat.
Întârzierile în demararea unor noi proiecte de investiţii vor amâna cel mai probabil primele intrări semnificative de fonduri până în al doilea semestru din 2017 sau chiar mai târziu.