În 17 decembrie 2012, Tribunalul Bucureşti a decis restituirea dosarului procurorilor pentru neregularitatea actului de sesizare a instanţei, întrucât, printre altele, nu s-ar fi descris materialitatea faptelor, potrivit avocaţilor. Tribunalul Bucureşti admisese excepţiile ridicate de avocaţii lui Vîntu.
Decizia tribunalului a fost contestată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti, care, joi, a admis recursul acuzării. „Casează sentinţa recurată şi rejudecând, constată regularitatea actului de inculpare. Trimite spre continuarea judecăţii la instanţa de fond. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuna instanţei.
Hotărârea Curţii este definitivă, astfel că procesul lui Vîntu continuă la tribunal.
În 24 septembrie 2012, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu (aflat în închisoare), pentru spălare de bani (două fapte) şi instigare la delapidare.
Cercetările finalizate în prezentul dosar penal au ca şi fundament de plecare cercetările efectuate de către organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare – BID şi Banca Română de Scont, aşa cum au fost completate după infirmare, a precizat Parchetul instanţei supreme într-un comunicat de presă.
„În urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au stabilit punctele de convergenţă, care se situează pe următoarele paliere: activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului „Gelsor” (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat şi/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natură infracţională cercetate în dosarele penale are o consistenţă internă puternică, redată atât prin congruenţa metodelor şi persoanelor avute în vedere, cât şi prin dependenţa faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu Sorin Ovidiu”, susţin procurorii.
Potrivit probelor administrate în cauză, Sorin Ovidiu Vîntu, după luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.
Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbuşirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Sorin Ovidiu Vîntu, mai susţin anchetatorii.
Sorin Ovidiu Vîntu este condamnat definitiv la un an de închisoare pentru şantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiţă, primind într-un alt dosar o condamnare de doi ani de detenţie pentru favorizarea lui Nicolae Popa, fugit după prăbuşirea FNI şi întreţinut de Vîntu în Indonezia. Nicolae Popa a fost adus în ţară, unde execută pedeapsa de 15 ani de închisoare pentru fraudarea FNI.