Potrivit reprezentantului MSD, această taxă ar trebui aplicată la preţul de producător, ca în restul ţărilor europene, în niciun caz la preţul “de raft” la medicamentelor. “Este cea mai mare taxă clowback de la nivel european, 17,2% din total buget compensat pe trimestrul trei, adică o pondere de 23% din bugetul companiilor”, a precizat Florentin Scarlat, reprezentantul MSD.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duţă a recunoscut la începtul acestei săptămâni că adevăratul motiv al nemulţumirii producătorilor de medicamente care ameninţă că părăsesc piaţa din România este aplicarea taxei de clowback, şi nu întârzierile pe care le-au avut până acum autorităţile în a plăti facturile restante către firmele de medicamente.

Taxa clowback impune producătorilor de medicamente, nu distribuitorilor sau farmaciilor, să dea statului român o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate care depăşesc suma alocată acestora de la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate. Taxa este o contribuţie trimestrială şi se aplică, în această formă, din data de 1 octombrie 2011 când a fost introdusă printr-o Ordonanţă de Urgenţă.