Sorin Grindeanu este premierul României şi va pune în aplicare programul PSD, prezentat în campania electorală.
„Au promis multe ca să câştige alegerile, stai să vezi scandal şi scădere în sondaje dacă nu se vor ţine de cuvânt” – se spune ori de câte ori o nouă guvernare porneşte la drum, scrie capital.ro
Există însă în programul PSD o promisiune care dimpotrivă, ar putea da bătăi de cap partidului de guvernământ – nu dacă va fi încălcată, ci dacă va fi aplicată!
Astfel, potrivit documentului, până în 2020 salariul minim brut va creşte de la 1.250 la 1.750 lei pe lună, iar cel mediu brut de la 2.815 la 3.950 de lei.
Guvernele au două motive să crească nivelul salariilor. În primul rând se pun bine cu electoratul din rândurile angajaţilor. În al doilea rând, mai mulţi bani la angajaţi înseamnă mai mulţi bani care rămân în ţară. Mai puţini bani la angajaţi înseamnă profituri mai mari. Dar profiturile pot fi repatriate (în cazul companiilor cu capital majoritar străin) sau plasate în offshore-uri.
Că să ţină banii în ţară, guvernele pot să reducă impozitul pe profitul reinvestit ori să crească salariile. În prima variantă vor fi mai mulţi bani în activităţile productive, dar numai dacă antreprenorii se lasă convinşi. În a două variantă, vor fi mai mulţi bani în consum, cheltuiţi de angajaţi, scrie capital.ro.
De exemplu, Guvernul Germaniei a decis ca de la 1 ianuarie 2017, să ridice salariul minim cu 4%, până la 8,84 euro pe oră, de la 8,50 euro pe oră, nivel ce fusese stabilit la 1 ianuarie 2015.
Diferenţele dintre economia României şi cea a Germaniei sau a celorlalte state dezvoltate din UE sunt evidente. Şi nu numai prin mărimea salariilor ori a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor.
Conform unui studiu prezentat în noiembrie 2015 de prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, o altă diferenţa dintre România şi ţările dezvoltate se referă la repartiţia venitului naţional net, scrie capital.ro.
„În teorie, raportul trebuie să fie 60% – 65% pentru muncă şi 30% – 35% pentru capital. În ţările dezvoltate, capitalului îi revine 40%, iar muncii 60%. În România, situaţia este inversă: peste 60% la capital şi sub 40% la muncă în 2014, deşi în 2000 raportul era echilibrat – 50% – 50%, iar în 2008 a ajuns la 48% muncă – 52% capital. Costul crizei a fost transferat în mod neetic asupra salariaţilor, iar raportul s-a degradat pentru muncă la 40% şi capitalul a obţinut 60%”, spunea Georgescu.
„Slăbiciunea” salariilor din România avea să fie evidenţiată, în noiembrie 2016, şi de o cercetare realizată de Institutul European din România, coordonator de proiect fiind economistul Daniel Dăianu. Cercetarea arată că românii au preţuri pe jumătate faţă de UE, dar salarii de 5 ori mai mici.
„Conform datelor disponibile pe Eurostat, în anul 2015 convergenţa salariilor era în România de numai 20,5%, în timp ce convergenţa preţurilor se ridică la nivelul de aproape 50% faţă de media EU28”, relevă raportul Institutului European din România.