Care ar fi principalele momente din drumul parcurs de CEC Bank, de la statutul de casă de economii la cel de bancă comercială?

În luna mai 2007, am primit invitaţia de a prelua acest proiect, şi anume de a trasforma bătrâna Casă de Economii într-o bancă comercială. Pe hârtie, se parcurseseră deja anumite etape, dar misiunea primită era aceea de a transforma efectiv CEC într-o instituţie bancară competitivă. Am făcut o strategie şi un business plan. Strategia a fost definită pe o perioadă de patru ani şi jumătate, din iunie 2007 până în 31 decembrie 2011, şi cuprinde trei etape. Ne-am propus ca până la sfârşitul anului 2009 să devenim o bancă comercială competitivă, apoi să consolidăm această poziţie, iar până în anul 2011 să devenim o bancă comercială universală. Eu cred că suntem în grafic şi, aşa cum arată cifrele, putem spune că am ajuns la nivelul de bancă comercială competitivă. Bineînţeles că important a fost şi momentul 6 mai 2008, când am schimbat numele instituţiei în CEC Bank. Practic, după doar un an şi jumătate de la dispariţia ca instituţie a Casei de Economii şi Consemnaţiuni, putem spune că CEC, un brand cu tradiţie, a devenit o bancă comercială competitivă.

La jumătatea acestui an, CEC Bank a urcat două poziţii în topul băncilor, după cota de piaţă deţinută în funcţie de active.

În perioada decembrie 2006-30 septembrie 2009, activele băncii au crescut lună de lună. Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României, la finele lunii iunie 2009, banca a urcat de pe locul nouă pe locul şapte, în clasamentul celor mai mari bănci, după valoarea activelor. Am intrat în grupul de elită al băncilor. Aşadar, în acest moment, ne batem cu granzii. Cota de piaţă a băncii a crescut de la 4,03%, la sfârşitul anului 2006, la 5,51%, în iunie 2009. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi pe segmentele de credite şi depozite. Cota de piaţă pe creditare a crescut de la 3,4%, la 4,4%, în timp ce pe depozite, banca a avansat cu două puncte procentuale, de la 5,41% la 7,42%.

Care este raportul credite-depozite la CEC Bank?

Acest indicator este unul dintre nivelurile cele mai bune din sistemul bancar. Aş putea spune că este chiar de invidiat. La finele lunii trecute, raportul era de 68,74%. Cu alte cuvinte, aceasta este ponderea plasată în credite din depozitele atrase de CEC Bank. Dar la acest procent s-a ajuns pe fondul unei creşteri foarte importante a activităţii de creditare. De exemplu, soldul împrumuturilor a crescut de la 3,2 miliarde lei, în decembrie 2007, la 9,2 miliarde lei. În ceea ce priveşte depozitele, tot în aceeaşi perioadă, volumul acestora s-a majorat de la 5,7 miliarde lei la 13,3 miliarde lei. Pe segmentul depozitelor, CEC a avut, tradiţional, un ritm superior de creştere şi un atu în faţa altor bănci. În ceea ce priveşte creditele, pentru a recupera decalajul faţă de celelalte bănci, trebuia să creştem peste ritmul pieţei. Acest lucru s-a întâmplat în luna martie 2008.

Ce a moştenit CEC Bank de la CEC?

În 1990, CEC avea o cotă de piaţă de 32,9%, după active. În 2006, se ajunsese la 4,03%. Prin urmare, pentru a recupera ceea ce s-a pierdut, trebuia să înregistrăm ritmuri de creştere superioare sistemului. Aşa cum spuneam, am reuşit acest lucru, pentru prima dată, în martie 2008. De atunci nu am slăbit ritmul.

Totuşi, CEC acordă cu precădere credite în lei, iar românii încă preferă împrumuturile în valută.

Suntem fideli principiului pe care l-am lansat în urmă cu mult timp, şi anume că nu este bine să-i încurajăm pe români să se împrumute în altă valută decât în cea în care câştigă. Am trăit euforia creditării în valute exotice. Acum, cei care au luat astfel de credite, nu de la banca noastră, au primit un duş rece. În acelaşi timp, dobânzile la împrumuturile în lei au scăzut foarte mult, iar CEC Bank, chiar şi în perioada de criză, a practicat dobânzi foarte rezonabile. Pentru creditele destinate persoanelor fizice, dobânda de bază a băncii este de 11,25%, iar pentru persoane juridice – 11,40%. Din rezultate reiese clar că românii au preferat CEC Bank, în perioada de vârf a crizei, pentru că, în timp ce alte bănci au pierdut din ce în ce mai multă viteză în creditare, noi am crescut.

Evoluţia a fost la fel de spectaculoasă şi pe segmentul depozitelor?

La sursele atrase de la clienţi, în mod tradiţional, noi eram peste sistem. În momentul de vârf al crizei, încrederea în sistem s-a prăbuşit, iar oamenii şi-au adus economiile la instituţia noastră. La un moment dat, celelalte bănci au început să ofere dobânzi foarte mari, care au mers aproape de 30% în unele cazuri, în timp ce noi am rămas la nivelurile pe care le practicam şi înainte de criză. Chiar şi aşa, pe fondul crizei, am înregistrat o creştere a încrederii în CEC.

Cât reprezintă acum portofoliul de persoane juridice din totalul clienţilor CEC Bank?

Ne îndreptăm spre statutul de bancă universală, ce are ca misiune şi finanţarea IMM-urilor, a agriculturii, a administraţiilor publice locale şi a proiectelor bancabile care pot contribui la menţinerea şi creşterea locurilor de muncă. Dacă la nivelul anului 2006, din soldul creditelor de 3,2 miliarde de lei, ponderea împrumuturilor acordate popu­laţiei era de 79%, astăzi cota acestui segment a scăzut la 57%. Creditele acordate persoanelor juridice reprezintă astăzi 41% din total, faţă de 20% în urmă cu trei ani, iar finanţările puse la dispoziţie administraţiilor publice locale au ajuns la 2%. Este important de precizat că, din această structură a creditelor acordate persoanelor juridice, doar o mică parte au fost îndreptate spre marile corporaţii, unde am participat ca finanţatori la câteva proiecte în domeniul energiei. Însă, cea mai mare parte, respectiv 3,4 miliarde lei, a fost pusă la dispoziţie IMM-urilor. Agricultura deţine o pondere foarte importată în creditele pe care noi le acordăm. De exemplu, în perioada ianuarie-octombrie 2009, din împrumuturile noi pe care CEC Bank le-a acordat, 30,7% au mers în agricultură.

CV

• 59 de ani
• licenţiat în Matematică la Universitatea Bucureşti
• 2007-prezent – preşedinte CEC Bank
• 2000-prezent – preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor
• 1 februarie-11 mai 2007 preşedinte al Consiliului de Administraţie al Alpha Bank
• 1994-2007 – prim-vicepreşedinte şi membru în Consiliul de Administraţie al Alpha Bank
• 1991-1994 – membru în Consiliul de Administraţie al Anglo-Romanian Bank
• 1986-1994 – director general şi membru în Comitetul de Direcţie al Băncii Române de Comerţ Exterior

CEC Bank, în cifre

• Cotă de piaţă, după active, la finele primului semestru > 5,51%
• Total credite > 9,2 miliarde lei
• Cotă de piaţă pe segmentul creditării > 4,4%
• Total depozite > 13,3 miliarde lei
• Cotă de piaţă pe segmentul depozitelor > 7,42%
• Raport credite/depozite > 68,74%
• Capital social > 949 milioane lei
• Fonduri proprii > 1,8 miliarde lei
• Solvabilitate > 18,4%
• Reţea > 1.350 de unităţi