Sigur ca au fost mai multe declaratii interesante ieri, dar ma opresc asupra a doar doua:

a) ”După aproape 15 ani, prin 2005-2006, o altă perversiune ca să spun așa: a apărut creditul în valută”

b) ”Aproape pe același tipic: noi întăream politica monetară ca să dăm inflația în jos. Cu cât întăream mai mult politica monetara,  cu atat atrageam mai mult capitalurile pe termen scurt, speculative, iar aceasta intarea cursul leului”

Cele doua declaratii necesita comentarii ample si complexe. Le voi simplifica insa. Ne oprim intai la perversiuni.

Cel mai des, cuvântul perversiune este întâlnit în sintagma ”perversiune sexuala”. Nu este cazul aici. De aceea vom alege definitia cuvantului din dictionarul de neologisme, care sună așa: ”deviere pana la patologic a unor tendinte sau instincte datorita unor tulburari psihice”. Si atunci, cei care deviaza spre perversiuni sunt perversi? Cei care s-au imprumutat in valuta sunt perversi? Citește mai departe comentariul lui Radu Soviani pe Standard.ro