Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 este inclusă în cel mai recent raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind situația drepturilor omului în România. Documentul, publicat anual, analizează respectarea drepturilor fundamentale atât în țările beneficiare de asistență americană, cât și în statele membre ale ONU.
Raportul SUA explică ce s-a întâmplat
Potrivit raportului, Curtea Constituțională a invalidat rezultatele primului tur pe motiv că „multiple nereguli și încălcări ale legii electorale au compromis transparența și corectitudinea campaniei”, generând suspiciuni serioase asupra corectitudinii scrutinului. Decizia a fost criticată de unele voci ca reprezentând o restricționare nejustificată a libertății de exprimare politică.
Instanța a motivat anularea prin influența necorespunzătoare a unei operațiuni de informare atribuite Rusiei, desfășurată pe rețelele de socializare. În schimb, observatori independenți au sugerat că activitatea online incriminată ar fi fost, de fapt, parte din campania electorală a unui partid politic românesc. Ca urmare, un nou tur de scrutin prezidențial a fost programat pentru mai 2025.
Raportul american evidențiază și alte probleme semnificative în domeniul drepturilor omului din România, inclusiv relatări credibile privind restricții ale libertății de exprimare, incidente motivate de antisemitism și cazuri de violență sau amenințări. Deși autoritățile au luat măsuri pentru identificarea și sancționarea funcționarilor implicați în abuzuri, Departamentul de Stat notează că, în anumite situații, aceste acțiuni au fost insuficiente, menținându-se fenomenul impunității.
Subiectul anulării alegerilor a fost readus în atenția internațională în februarie 2025, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, când vicepreședintele american J.D. Vance a subliniat necesitatea consolidării democrației europene. Acesta a avertizat că o democrație nu poate fi considerată solidă dacă poate fi subminată cu câteva sute de mii de dolari investiți în publicitate online.
În iulie 2025, NATO, Uniunea Europeană și Marea Britanie au confirmat că România a fost ținta unor campanii hibride orchestrate de Federația Rusă, cu scopul destabilizării statelor aliate și sprijinirii războiului de agresiune împotriva Ucrainei.
Ca reacție, România, alături de partenerii din NATO și UE, a condamnat public activitățile cibernetice ostile desfășurate de entități afiliate Serviciului Militar de Informații al Rusiei (GRU), desfășurate împotriva mai multor state membre ale Alianței și Uniunii.
