Pe 13 septembrie 2011, România şi Statele Unite au semnat Acordul privind amplasarea sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice la Deveselu, în judeţul Olt. S-a întâmplat în timpul vizitei preşedintelui Traian Băsescu la Washington.
În aceeaşi zi, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite. Declaraţia confirmă Parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.
Fără doar şi poate, scutul a dat un puternic impuls relaţiilor româno americane, a căros componentă diplomatică a împlinit în 2010, 130 de ani. Foarte pe scurt, relaţiile diplomatice cu Statele Unite au fost stabilite în 1880, întrerupte în 1941, reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în 1964. În 1993, americanii ne-au acordat „clauza naţiunii celei mai favorizate”, iar în 2003, statutul de „economie de piaţă”.
Parteneriatul strategic dintre cele două state a fost lansat la 11 iulie 1997, în timpul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Bill Clinton, o vizită percepută atunci ca una de consolare pentru neprimirea României în acel an în Alianţa Nord-Atlantică.
După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de Statele Unite împotriva terorismului, în operaţiunile din Afganistan şi Irak, iar Statele Unite au răspuns cu un sprijin ferm pentru integrarea României în NATO.
A urmat vizita la Bucureşti a preşedintelui George W. Bush. „Zeci de mii de oameni au iesit atunci in strada, in ploaie. A fost un moment pe care nu il voi uita niciodata. Presedintele Iliescu m-a prezentat multimii, norii s-au risipit anuntand o noua zi pentru Alianta Nord-Atlantica” îşi amintea în aprilie 2008 preşedintele Bush, pentru a doua oară la Bucureşti, de data aceasta cu ocazia primului summitul NATO găzduit de România. Marele mesager al scutului anti-rachetă la Bucureşti a fost vice-preşedintele Joe Biden, în octombrie 2009. Cu un itinerariu combinat Polonia, România, Cehia, Biden s-a folosit de ocazie pentru a vorbi celor care au avut urechi să audă despre noua strategie de securitate a ţării sale. Şi a exprimat ataşamentul Washingtonului faţă de relaţiile cu România.
Scutul începe să ia formă: primii americani au venit la vechea bază aeriană de la Deveselu în octombrie anul trecut, ca să se apuce de lucru. Investiţia este eminamente americană. Ei plătesc totul. Vor instala trei baterii cu 24 de rachete şi interceptori tereștri pe o suprafață de 175 de hectare. În baza vor staţiona în jur de 150 de persoane, dar la nevoie, în acelaşi spaţiu, pot fi găzduiţi şi 500 de oameni. Baza militară de la Deveselu va fi operaţională din 2015.