De la începutul anilor 1990, România a devenit un furnizor important de obiecte de patrimoniu pentru pieţele negre ale antichităţilor din întreaga lume. Comori antice preţioase, furate din aşezările istorice, au fost scoase ilegal din ţară şi vândute, deseori prin intermediul unor case importante de licitaţii, în Occident. Anchetele în dosarele comorilor dacice arată că multe astfel de tezaure nu au mai putut fi recuperate, în timp ce pentru altele statul român a oferit răscumpărări care însumează câteva milioane de euro.
Procesele care au vizat recuperarea prejudiciilor şi pedepsirea traficanţilor de comori antice au durat chiar şi un deceniu, iar din această cauză mulţi dintre inculpaţi au scăpat de pedepse.
Unul dintre cei mai norocoşi dealeri de obiecte de patrimoniu furate din siturile arheologice ale României este Radu Horia Camil. Fost căutător de comori la începutul anilor 1990, clujeanul s-a specializat apoi în tranzacţii cu artefacte antice, iar potrivit anchetatorilor, în anii 2.000 a reuşit să vândă sau să intermedieze tranzacţii pentru mii de obiecte arheologice. În luna martie, Radu Horia Camil a fost achitat, după zece ani de proces care au dus la prescrierea faptelor, pentru tranzacţionarea a sute de obiecte de patrimoniu colectate de la căutătorii de comori, inclusiv două brăţări dacice din aur şi peste 700 de monede antice de aur şi argint.
Tot la sfârşitul lunii martie, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru infracţiuni de spălare de bani. Potrivit anchetatorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, clujeanul a traficat două „scuturi” dacice ornamentae din bronz cu o valoare de 45.000 de dolari, 145 de kosoni de aur estimaţi la peste 100.000 de euro şi două tabule din bronz în valoare de 28.000 lire sterline. Motivarea sentinţei în acest dosar, judecat la Tribunalul Hunedoara, arată cât de vaste erau reţelele pe care „circulau” artefactele scoase din România şi cât a cheltuit statul român pentru recuperarea lor.
