Reţeta de făcut bani a eMag

0

Biroul lui Iulian Stanciu, directorul general al eMag şi fondatorul distribuitorului IT Asesoft Distribution, arată ca al unui broker de pe piaţa de capital. Pe un perete, are amplasat un ecran pe care poate monitoriza în timp real cum evoluează principalii parametri ai site‑ului eMAG, cel mai mare retailer local online, care din 2009 a devenit parte a grupului de firme controlat de Stanciu – Asesoft Distribution, Flanco şi eMAG.

Deşi Asesoft Distribution este cel mai mare business din grupul care anul trecut a avut venituri cumulate de 325 mil. euro, eMAG este în prezent singurul business în care Stanciu se implică operaţional – „În celelalte două am rămas acţionar pasiv“. De când? Din 2009, „mai exact, de când a reînceput creşterea“, comentează omul de afaceri (35 de ani), care de la începutul acestui an şi‑a majorat şi participaţia în cadrul eMAG, până la 54%. „Uite, pe site sunt în acest moment 4.300 de oameni, din care 60 trimit comanda chiar acum“, dublează cu voce tare Stanciu ceea ce afişează ecranul. „Ca să bagi odată într‑un magazin atâţia oameni, îţi trebuie bani mulţi, pentru că în primul rând ai avea nevoie de un spaţiu foarte mare“, mai punctează el unul dintre deja bine ştiutele atuuri ale online‑ului în faţa magazinelor tradiţionale (aşa‑numitele „brick&mortar“).
Iar Stanciu ştie chiar foarte bine aceste diferenţe, având în portofoliu ambele modele de business: Flanco şi eMAG.

CU OCHII PE MILIARD. Când mai toată lumea evită oficial estimările, fie ele şi până la sfârşitul anului, Iulian Stanciu, jumătatea care alături de Sebastian Ghiţă controlează grupul de firme Asesoft, vorbeşte de creşteri anuale de 50% în următorii ani, pentru cel mai mare retailer online local.

Pariul lui Stanciu? Să ducă, în şase ani, un business care a scăzut puternic în 2008 şi 2009 (până la 64 mil. euro) până dincolo de pragul de un miliard de euro.

Un indice de 50% pare foarte curajos pentru că – nota bene – businessul eMAG este estimat să ajungă în 2011 la o cifră de afaceri de 150 mil. euro, faţă de puţin peste 100 mil. euro în 2010. Este aşadar deja un business de liga mare. „Amazon a avut în primul trimestru o creştere de 35% faţă de perioada similară din 2010. Şi baza e foarte mare (venituri de 34,2 mld. dolari în 2010 – n.r.)“, argumentează Stanciu, anticipând întrebarea MONEY EXPRESS.

Mai mult, invocând şi consumul încă mic de produse electroIT pe cap de locuitor din România (în jur de 50 de euro, în timp ce media europeană este de aproape 300 de euro), Stanciu insistă că este chiar un procent de creştere conservator.

CREŞTERE x4. La prima vedere, dacă ne uităm la piaţă, care abia de anul acesta dă semne de revenire, pare totuşi prea mult. Dacă însă radiografiem cele patru mari argumente prezentate în interviul cu MONEY EXPRESS de fondatorul eMAG, Radu Apostolescu, în prezent vicepreşedinte şi director de dezvoltare, şi Iulian Stanciu, cele spuse mai sus încep să aibă temei.

Şi ar mai fi un al cincilea argument în favoarea planurilor îndrăzneţe ale eMAG şi care ţine, până la urmă, de modul lui Stanciu de a face business. Pe foarte scurt, să amintim că, împreună cu Sebastian Ghiţă – „sunt 50–50 cu Sebi, controlul este la mine, el este investitor pasiv“ –, cei doi sunt de departe cei mai activi antreprenori din electroretailul local lovit dezastruos de criză în ultimii doi ani. Astfel, după două tran­zacţii (eMAG în aprilie 2009 şi Flanco în toamna lui 2010), grupul condus de tinerii antreprenori controlează circa 70% din retailul online de electronice şi aproape 26% din piaţa locală de electroretail, estimată anul acesta la 1,1 mld. euro. O piaţă dominată în continuare de retailerii tradiţionali: Domo estimează afaceri de 200 mil. euro anul acesta (faţă de 180 mil. euro anul trecut), iar Altex a raportat 195 mil. euro pentru 2010.

Şi încă o precizare: din iunie a.c., tandemul Stanciu‑Ghiţă a devenit acţionarul 100% al Flanco, răscumpărând datoriile de aproape zece milioane de euro pe care retailerul tradiţional le avea la bănci precum ING, UniCredit Ţiriac Bank şi BRD (cei trei mai creditori deţineau până în iunie 40% din acţiuni în contul respectivelor datorii – n.r.).

Cei doi antreprenori sunt activi nu doar prin prisma acestor tranzacţii, ci şi prin modelul de business pus la punct pentru a creşte afacerile preluate. Obiectivul? Să atingă, în doi‑trei ani, pragul de un miliard de euro cu întregul grup de firme. Dacă până anul acesta afacerea de distribuţie IT, Asesoft Distribution, a fost în permanenţă cel mai mare business al lui Stanciu, din 2012, cu creşteri susţinute de cel puţin 50%, eMAG va deveni locomotiva grupului, depăşind cifra de afaceri a distribuitorului (165 mil. euro în 2011), potrivit estimărilor făcute de Stanciu.
Pe ce se bazează, vorbind de o creş­tere atât de accelerată? Structurează, împreună cu Apostolescu, patru mari direcţii de dezvoltare a afacerii eMAG.

Prima ţine de creşterea naturală a întregii pieţe locale de electroretail, subdezvoltată comparativ chiar şi cu ţările din jur, Cehia şi Polonia, ţări în care criza economică a tăiat doar 8%, respectiv 12% din valoarea pieţei de profil (faţă de 45% în România). Estimarea lui Stanciu este că această piaţă se va tripla în maxim zece ani, de la 1,1 mld. euro în 2011, când se estimează să crească cu aproape 10% faţă de 2010. Cu condiţia, admite şi el, ca venitul mediu net să crească, astfel încât ponderea cheltuielilor necesare în bugetul familiei să scadă semnificativ. Regula în electroretail e următoarea: „Atunci când consumul creşte cu 5%, noi creştem cu 20–25%“, explică Stanciu.

Primele semne bune au apărut deja, cu cele trei trimestre consecutive de creştere, în medie cu 13%. „Este cea mai sensibilă piaţă. E suficient să apară un sentiment negativ în piaţă şi oamenii renunţă imediat la aceste cumpărături. La primele semne pozitive, reîncep să cumpere“, diagnostichează Stanciu.

Citeşte mai departe în MONEY EXPRESS povestea de succes a eMAG