România urmează să mai primească de la FMI în 2011 două tranşe în valoare totală 1,616 miliarde DST, respectiv cea de-a şaptea tranşă de 769 milioane DST şi a opta, în valoare de 874 milioane DST.
Fondul a eliberat la finele lunii februarie, la pachet, tranşele trei şi patru din împrumut, în valoare de 2,45 miliarde euro (2,18 miliarde DST). Tot atunci, conducerea FMI a aprobat solicitarea României de a nu lua în calcul, în cadrul acelei evaluări, criteriul de performanţă stabilit pentru arieratele statului la finalul lui 2009.
La încheierea vizitei FMI pentru a doua şi a treia evaluare a României în cadrul acordului de finanţare externă, în luna ianuarie, şeful misiunii Jeffrey Franks a spus că ţintele pe care România s-a angajat să le respecte prin acordul de finanţare externă cu FMI şi CE au fost îndeplinite cu o singură excepţie, cea a arieratelor la nivelul bugetului general consolidat, pentru care FMI nu primise, la acel moment, datele necesare.
O echipă a FMI a încheiat pe 27 ianuarie 2010 evaluarea României pentru acordarea tranşelor III şi IV din împrumutul extern, chiar dacă nu a fost îndeplinit obiectivul arieratelor la sfârşitul lui 2009, iar ţinta de inflaţie a fost ratată.
În urma negocierilor, autorităţile române şi reprezentanţii FMI au revizuit prognoza de creştere a PIB în 2010, la 1,3%, de la estimarea anterioară, de 0,5%. Totodată, ţinta pentru deficitul bugetar la finalul lui 2010 a fost stabilită la 5,9% din PIB. Autorităţile de la Bucureşti au solicitat FMI dreptul de a folosi o parte din împrumut pentru finanţarea deficitului bugetar.
FMI solicită măsuri de austeritate pentru încadrarea în ţinta de deficit
La începutul lunii mai, reprezentanţii FMI spun că, fără măsuri suplimentare, deficitul bugetar ar depăşi 9% din produsul intern brut şi că doar din zona plăţii pensiilor şi a asigurărilor sociale deficitul ar putea creşte în acest an până la 8%, adică cu mai mult de 2 miliarde de euro. FMI acceptă majorarea ţintei de deficit bugetar la 6,3-6,4% din produsul intern brut pentru realizarea de investiţii, dar cere Guvernului să-şi ajusteze cheltuielile şi veniturile cu 1,5 – 2 miliarde euro pentru a se încadra în noua ţintă.
Măsurile de austeritate pe care România urma să le ia pentru a se încadra în deficitul bugetar convenit cu FMI au fost anunţate de preşedintele Traian Băsescu, respectiv reducerea, începând de la 1 iunie, a fondului de salarii cu 25% din administraţia centrală şi locală, precum şi o reducere a pensiilor cu 15%, dar şi tăierea drastică a unor subvenţii. De asemenea, ajutorul de şomaj urma să fie redus cu 15%.
Băsescu a precizat că o variantă luată în discuţie a fost “varianta neîncrederii”, care viza creşterea TVA de la 19 la 24% şi a cotei unice de la 16 la 20%, concomitent cu reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%, astfel încât România să se încadreze într-un deficit de 6, 7 sau chiar 8%.
Totodată premierul Emil Boc a declarat la acea dată că deficitul bugetar convenit de Guvern cu FMI şi CE urma să fie de 6,8% pentru 2010, deficit care “nu mai merge în plata doar a consumului, a salariilor şi a pensiilor, ci se ajustează astfel încât să fie sustenabilă creşterea economică”.
FMI a precizat la acea dată că nu a specificat şi nici nu a insistat asupra tăierii salariilor bugetarilor în România şi că aceasta a fost decizia Guvernului României.
Mai mult, Dominique Strauss Kahn, şeful Fondului Monetar Internaţional, a declarat într-un interviu difuzat de France 2 că s-a opus deciziei de reducere cu 25% a salariilor bugetarilor din România, sugerând însă o majorare a “impozitelor pentru bogaţi”, propunere refuzată însă de guvernul român.
Tăierea pensiilor a fost contestată la Curtea Constituţională
La mijlocul lunii iunie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis însă sesizarea Curţii Constituţionale a României (CCR) cu privire la neconstituţionalitatea Legilor de austeritate asumate de Guvern, care vizau reducerea pensiilor şi salarilor. De asemenea, parlamentarii PSD au depus, pe 16 iunie, la Curtea Constituţională sesizarea privind neconstituţionalitatea legii prin care sunt reduse salariile şi pensiile şi asupra căreia Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea. De asemenea, social-democraţii şi liberalii au contestat la CCR legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.
Curtea Constituţională a decis pe data de 25 iunie că “diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi a indemnizaţiei de însoţitori pentru pensionarii de invaliditate de gradul I, precum şi cele referitoare la valoarea punctului de pensie utilizat de 622,9 lei din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar” sunt neconstituţionale.
Majorarea TVA cu cinci puncte procentuale
Ca urmare a deciziei luate de Curtea Constituţională, Guvernul a anuţat majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, de la 19% la 24% începând cu 1 iulie. Emil Boc a precizat la acea dată că Executivul a ales “cea mai bună soluţie” în acel moment din punct de vedere al “implicaţiilor economice” şi pentru ca România să poată continua aplicarea Acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
La începutul lunii iulie, Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional a decis să acorde României cea de-a cincea traşă de împrumut în valoare de 913,2 milioane euro, în urma reexaminării noilor măsuri de austeritate propuse de guvern pentru înscrierea în deficitul agreat, de 6,8% din PIB.
Reprezentantul regional pentru România şi Bulgaria al FMI, Tonny Lybek, declarase anterior că “autorităţile române şi-au demonstrat angajamentul ferm faţă de programul lor economic, care este sprijinit de acordul stand-by – prin identificarea rapidă a unor măsuri compensatorii, după hotărârea Curţii Constituţionale”.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, menţiona, la rândul său, că “atât FMI, cât şi CE au îmbrăţişat şi salută măsurile pe care guvernul urmează să le introducă de la 1 iulie”. Deficitul bugetar agreat cu FMI pentru 2010 a fost de 6,8% din produsul intern brut (PIB), iar pentru 2011, de 4,4% din PIB.
Ministrul Finanţelor de la acea dată, Sebastian Vlădescu, declara că banii care vor intra la buget prin majorarea TVA, circa 4 miliarde lei, respectiv aproximativ un miliard de euro, vor acoperi suma ce ar fi trebuit să fie asigurată prin diminuarea pensiilor cu 15%. Ministrul menţionase şi anterior că varianta majorării TVA la 24% a fost agreată de FMI.
Guvernul s-a angajat să concedieze 70.000 de bugetari
La finele lunii sptembrie, boardul executiv al FMI a finalizat a cincea evaluare a Romaniei în cadrul acordului de finanţare externă, în urma căreia instituţia pune la dispoziţie a şasea tranşă din împrumut, în valoare de aproximativ 884 milioane euro (769 milioane DST). Conducerea FMI a aprobat, de asemenea, solicitarea României de a nu lua în calcul, în aceste evaluări, criteriul de performanţă stabilit pentru arieratele statului la finalul lunii iunie 2010.
O misiune de evaluare a FMI se încheiase la începutul lunii august, concluzia fiind aceea că România şi-a îndeplinit majoritatea criteriilor de performanţă, cu excepţia plafonului pentru arierate şi a ţintei indicative pentru cheltuielile curente. Prin conţinutul scrisorii suplimentare la acordul de împrumut, redactată în urma ultimei misiuni, Guvernul s-a angajat, printre altele, să concedieze peste 70.000 de bugetari până la finele lui 2010. Potrivit datelor prezentate de preşedintele Traian Băsescu la o în
tâlnire cu investitorii străini, până la sfârşitul acestui an, în România trebuie să fie 1.290.000 de salariaţi în plată în sectorul bugatar – central, local, instituţii, spitale, şcoli, etc.
Modificarea OUG 50, condiţie pentru următoarea tranşă
Delegaţia FMI a revenit în România şi la finalul lunii octombrie pentru evaluarea acordului în derulare şi demararea discuţiilor pentru încheierea unei noi înţelegeri. Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Intenaţional (FMI) în România, declara că modificarea OUG 50/2010 privind contractele de credit ale populaţiei va fi o condiţie a FMI pentru eliberarea următoarei tranşe. De asemenea, Jeffrey Franks preciza că obiectivul-cheie al viitorului Acord încheiat cu România va fi consolidarea stabilizării economice, dar vor fi avute în vedere şi reformele structurale care vor genera în viitor o creştere economică mai mare.
Totodată, premierul Emil Boc a declarat la începutul lunii decembrie, în cadrul unei emisiuni televizate, că autorităţile române nu au discutat cu finanţatorii externi nicio sumă care să fie contractată prin noul acord cu FMI şi că România nu solicită “bani concreţi”.
Parlamentul a adoptat la finele lunii decembrie OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori cu modificările cerute de FMI, astfel că aceasta nu se va aplica contractelor de credit în derulare, cu excepţia comisioanelor de rambursare anticipată, iar refinanţarea creditelor se va renegocia între bănci şi clienţi.
Boardul FMI se va reuni la începutul lunii ianuarie pentru a analiza progresul României. De asemenea, următoare tranşă ar trebui eliberată în decursul lunii ianuarie.
Până în momentul de faţă, România a primit 11,27 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional, 3,7 miliarde euro de la Comisia Europeană şi alte 300 de milioane de euro de la Banca Mondială. România are în derulare un acord de finanţare externă cu FMI, CE şi alte instituţii financiare internaţionale de circa 20 de miliarde de euro.
