Spre deosebire de ce se întâmpla în casele românilor, Nicolae Ceaușescu transforma Revelionul într-o ceremonie festivă colosală, mai importantă chiar și decât Crăciunul.
Cum arăta Revelionul lui Ceaușescu! Strângea în jur oamenii săi de nădejde, cam 30 la numărm care îi plăceau și îi susțineau ideile. Privilegiații, majoritatea din structurile de conducere ale țării, aveau parte la complexul de protocol din selecta zonă bucureșteană Primăverii/Floreasca de un spectacol muzical-coregrafic pe măsură. Bradul împodobit devenise un simbol de beșug al Noului An, și la fiecare Revelion avea parte nu de un pom ci de circa 100, plasați în interiorul sălii de protocol, aduși din Harghita, Covasna și Suceva. Mica pădure de interior era presărată cu circa de 20 de tone de crenguțe de brad, pentru a crea atmosfera și mirosul unei păduri, iar decorul era aranjat de un architect. Se foloseau circa 20.000 de globuri colorate și, în medie, 50 km de beteală și ghirlande pentru petrecerea dintre ani pentru care munceau anual circa 60 de persoane. În ultimii săi ani la conducerea țării cerea ca imense pânze cu paiete albe să tapeteze interiorul, dând impresia unui peisaj înzăpezit.
Grando Revelionul lui Nicolae Ceaușescu dura circa două ore. Se bea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită
Toate mesele invitaților erau orientate către cuplul prezidențial, care își făcea apariția la 23:45 fiind primit cu aplauze. Șampania se servea după difuzarea mesajului televizat de An Nou iar, pentru Nicolae și Elena Ceaușescu masa festivă ce încheia în jurul orei 2:00. Fundalul muzical era alcătuit exclusiv din muzică populară.
Contrar simbolurilor grandomaniei pe care le-a lăsat în România, precum Casa Poporului, fostul dictator s-a dovedit un om cu bucurii simple. Chiar și cele culinare. Nu avea pe masă mai nimic din fastul de pe mesele restaurantelor sofisticate de astăzi. Deși mulți s-ar fi așteptat la ca mesele cuplului prezidențial, la care participau circa 30 de apropiați ai celor doi, să fie garnisite de preparate inedite, meniul avea la bază tradiționalele sarmale, pui la ceaun, ciorbe, piftie, dar și saramura și plachia de pește.
Aspecte povestite de Mihaela Moraru Ceaușescu, nepoata lui Nicolae Ceaușescu (al cărei tată a fost Marin Ceaușescu) în cartea ”Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”:
„Nici nu se compară rafinamentele culinare de acum cu aşa-zisele rafinamente de la mesele ”Ceauşeştilor”, chiar dacă şi ei ar fi avut acces, să zicem, la fructe de mare. Dar nu le plăceau. Mâncau mâncăruri tradiţionale- sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Dacă lipseau era vai şi-amar! Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura. Dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. De băut, se bea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită. Tanti Lenuţa mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion”.
