Din cotidianul american „The Washington Post”, aflăm că „o delegaţie din partea ONU şi din partea Ligii Arabe, condusă de Kofi Annan, a sosit în capitala Siriei, Damasc” şi că, „la puţin după sosirea delagaţiei, capitala siriană a fost teatrul unor ciocniri armate între forţe ale opoziţiei şi armata siriană”. Potrivit aceluiaşi ziar, „guvernul sirian dă vina pe aşa-zişi terorişti, iar Statele Unite nu exclud implicarea reţelei Al-Qaeda în aceste incidente, soldate cu cel puţin trei morţi”.
„Importul de arme al Siriei a crescut cu 580% în ultimii cinci ani”, titrează cotidianul spaniol „El Pais”, care precizează totodată că „Damascul contează pe Rusia şi pe alte trei state furnizoare, respectiv, Iranul, Coreea de Nord şi Belarus”. În ziarul francez :Le Monde”, „livrările de armament către Siria au crescut cu peste 600% începând din 2007”, acelaşi ziar subliniind că „Moscova a continuat să vândă arme Damascului în pofida represiunii mişcărilor de protest”. „Pentru Rusia, Siria nu reprezintă o piaţă importantă”, este de părere cotidianul britanic „The Guardian”.
„Dar Rusia este de departe cel mai mare furnizor şi a demonstrat că nu doreşte deloc să-şi limiteze tranzacţiile”. Pe aceeaşi temă, ziarul britanic se teme totodată şi de „o eventuală cursă a înarmării în Asia, unde India a devenit oficial cel mai mare importator de armament din lume, urmată fiind de alte trei ţări asiatice: Coreea de Sud, Pakistan şi Singapore”. Dar ce se mai întâmplă în Europa? Pe prima pagină a ziarelor se află incidentul armat de la o şcoală evreiască din Toulouse, un oraş din sudul Franţei, incident care soldat cu trei victime, dintre care doi copii.
Ziarul francez „Le Figaro” menţionează că, „potrivit unor surse ale poliţiei, aceeaşi armă a mai fost folosită într-un alt incident armat semnalat la Montauban, şi este o armă folosită în mod obişnuit de soldaţii americani”. Referindu-se la acelaşi incident, ziarul israelian „Ha’aretz” subliniază că, în Franţa, „evrei şi francezi deopotrivă s-au declarat şocaţi”, iar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a condamnat „această crimă abominabilă, promiţând să ajute Franţa în derularea anchetei”.
Grecia rămâne şi ea în prim-plan, chiar dacă, potrivit ziarului spaniol „La Vanguardia”, „această ţară a obţinut concesii de neimaginat în urmă cu câtva timp”. Acelaşi ziar notează însă că „a gândi că în acest fel criza a fost rezolvată este o eroare”. Dar, întrebat „dacă s-a rezolvat complet problema rămânerii Greciei în zona euro”, într-un interviu acordat ziarului elen „Kathimerini”, preşedintele Eurogrupului, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, declară: „Niciodată nu am pus la îndoială poziţia Greciei în zona euro, şi nu văd niciun motiv să se continue această discuţie prostească”.