„Lipsa de încredere în sectorul bancar se acutizează”, titrează Financial Times. Wall Street şi-a revenit ieri în ciuda crizei cu care se confruntă sistemul bancar la nivel global. Sentimentul s-a îmbunătăţit pe măsură ce liderii din Congres au luat măsuri în vederea adoptării planului de salvare propus de administraţia Bush. Pentru a-i convinge pe cei care s-au opus luni planului, a fost formulată o clauză suplimentară prin care guvernul asigură depozitele bancare de până la 250.000 de dolari.
Senatul a decis că va vota miercuri seara planul revizuit. În acelaşi timp, Comisia pentru Valori Mobiliare, SEC a hotărât că va emite un nou set de reguli, prin care companiile vor fi nevoite să se îndepărteze de modelul contabil tip „mark to market”, în situaţiile în care pieţele nu sunt lichide. Această practică presupune evaluarea unui activ financiar în funcţie de preţul din ziua respectivă. SEC nu va suspenda normele tip mark to market, va încerca însă să aducă mai amelioreze din temerile multor congresmeni, potrivit cărora, acest sistem de evaluare a avut efecte nefaste în ultima perioadă.
Tot de aici mai aflăm şi care sunt observaţiile dar şi propunerile lui George Soros legate de planul de salvare. Vă prezentăm în continuare câteva pasaje din acest text:
„Legislaţia de urgenţă care trenează acum în congres a fost concepută prost. Ar trebui procedat astfel: Secretarul pentru trezorerie ar trebui să se folosească de auditori bancari în acest demers şi nu să delege implementarea programului TARP (Troubled Asset Relief Programme) firmelor de pe Wall Street. Auditorii urmează să stabilească nivelul de recapitalizare pentru fiecare bancă în parte. În cazul în care managementul nu poate face faţă efortului de recapitalizare, atunci banca poate apela la TARP. TARP urmează să investească în acţiuni preferenţiale. Acţiunile trebuie să fie purtătoare de randament mic (spre exemplu 5%), în aşa fel încât să devină profitabil pentru bănci să continue procesul de creditare”.
„Acţionarii vor plăti însă scump, deoarece participaţiile lor vor fi diluate. Investitorii privaţi, mă număr şi eu printre aceştia, vor fi entuziasmaţi de oportunităţile care derivă de aici. Băncile îşi sporesc nivelul de îndatorare şi vor continua să acorde împrumuturi. Nivelul de îndatorare poate fi limitat ulterior, după ce economia îşi revine. În cazul în care s-ar proceda astfel, recapitalizarea ar putea fi efectuată cu mai puţin de 500 de miliarde de dolari proveniţi din fonduri publice. Legislaţia revizuită ar putea ajuta mai mult şi proprietarii de case. Trezoreria ar putea să ofere finanţare accesibilă pentru obligaţiunile ipotecare ale căror condiţii au fost renegociate”.
„Ar trebui să fie interzis băncilor ipotecare să perceapă taxe pe executările silite, însă deţinătorii de obligaţiuni ar urma să ofere stimuli în vederea renegocierii aşa cum se întîmplă deja în cazul Fannie Mae şi Freddie Mac. Băncile insolvente nu trebuie să fie eligibile pentru acest program şi ar trebui preluate de către Corporaţia pentru Asigurarea Depozitelor, FDIC. Ca o măsură temporară, FDIC ar trebui recapitalizată cu 200 de miliarde de dolari iar corporaţia ar trebui să ridice limita de asigurare a depozitelor de la nivelul de 100.000 de dolari. O astfel de revizuire a legislaţie de urgenţă s-ar bucura de şanse mai mari de succes şi ar costa contribuabilul mai puţin pe termen lung”.
„Greenberg vânează active AIG”, titrează cotidianul The Wall Street Journal. Fostul CEO al American International Group, legendarul Maurice Hank Greenberg solicită actualului şef al asiguratorului american, posibilitatea de a licita pentru o serie întreagă de active. Greenberg i-a adresat cererea lui Edward Liddy, cel care a preluat conducerea în urmă cu două săptămâni.
AIG se pregăteşte de o vânzare masivă de active pentru a rambursa guvernului împrumutul de 85 de miliarde de dolari care a salvat firma de la faliment. În scrisoara datată luni, Greenber scrie: „Înţeleg acum că AIG a demarat un proces de lichidare, prin vânzarea de active. Tranzacţiile sunt rezultatul unor negocieri directe şi private, lipsite de transparenţă şi care nu oferă şi altor părţi posibilitatea de participare.” Greenberg, cel care a părăsit compania în 2005, mai spune: „Doresc să mi se acorde posibilitatea de a depune oferte formale pentru toate activele care sunt scoase la vânzare.” Un purtător de cuvânt al AIG a declarat că asiguratorul este deschis tuturor oferterlor.
„Gordon Brown se luptă pentru HBOS”, titrează The Times la secţiunea economică. Premierul britanic se implică personal în procesul de salvare al Halifax and Bank of Scotlans, pe măsură ce analiştii dar şi piaţa în ansamblu sunt din ce în ce mai sceptici faţă de soarta băncii. HBOS a pierdut ieri peste 1 miliard de lire sterline din capitalizarea bursieră, pe fondul unui recul de 20% în valoare acţiunilor.
Traderii sunt de părere că acţionarii Lloyds se vor opune preluării băncii în condiţiile negociate iniţial. Incertitudinea din piaţă l-a determinat pe Gordon Brown să intervină în mod public. „Am încredere că preluarea HBOS de către Lloyds se va perfecta” a declarat Brown. În urmă cu două săptămâni, şeful executivului de la Londra a contribuit la acordul de salvare prin relaxarea normelor concurenţiale.
„Băncile austriece fac cu bine faţă crizei, creditele se scumpesc însă masiv”, este titlul unei analize din Wirtschaftsblatt. Efectele turbulenţelor financiare la nivel global vor afecta indirect băncile din Austria. Profitabilitatea scade însă iar rata de neperformanţă creşte.
„Nu trăim izolaţi de criza financiară dar deocamdată nu avem de ce să ne facem griji”, a declarat pentru cotidianul austriac Michael Ifrath, secretarul general al Asociaţiei Instiuţiilor de Economisire. „Noi nu avem probleme de lichiditate, refinanţarea este însă din ce în ce mai scumpă. Acesta este un trend pe care nu îl putem evita”, consideră un purtător de cuvânt al RZB, Raiffeisen Zentral Bank.Situaţia este similară şi în cazurile Bank Austria, Erste Bank sau Volksbank. Nivelul creditelor neperformante va creşte totuşi, atât acasă cât şi pe pieţele est-europene.
De altfel, acţiunile băncilor cu expunere regională au avut de suferit în ultima perioadă. De la începutul anului, Erste bank a pierdut aproximativ un sfert din capitalizare, în timp ce Raiffeisen International care activează în exclusivitate în zona central şi est-europeană, a scăzut cu peste 50%. În ceea ce priveşte acţiunile Unicredit, acestea au fost chiar oprite temporar de la tanzacţionare în urma corecţiilor severe