Rezolvarea conflictelor îngheţate, prioritară pentru dezvoltarea statelor regiunii OCEMN

0

Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE român a arătat că preşedinţia în exerciţiu a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Mare Neagă (OCEMN), deţinută de România în prima jumătate a acestui an, oferă în prezent posibilităţi multiple de interacţiune UE – OCEMN, România susţinând în acelaşi timp o implicare şi o coordonare sporită a actorilor regionali în abordarea problemelor cu care se confruntă regiunea, prin creşterea încrederii şi a nivelului de cooperare.

 

De asemenea, Bogdan Aurescu a menţionat necesitatea creşterii eficienţei organizaţiei şi a profilului acesteia, revenirea la mandatul sau economic fiind necesară concomitent cu consolidarea „culturii dialogului”, obiectiv al preşedinţiei române a OCEMN, absolut esenţială pentru întărirea încrederii şi soluţionarea disputelor. Conflictele îngheţate reprezintă, în viziunea României, o prioritate de soluţionare pentru a permite dezvoltarea statelor regiunii, a arătat secretarul de stat, potrivit MAE.

 

Totodată, Bogdan Aurescu a menţionat şi asigurarea securităţii energetice, care este, de asemenea, o preocupare comună a Europei şi statelor de la Marea Neagră, în condiţiile în care această regiune joacă un rol de pivot în tranzitul resurselor energetice.

 

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a fost unul dintre principalii vorbitori la evenimentul-dezbatere consacrat evoluţiilor din regiunea Mării Negre – Black Sea: 20 Years After, organizat, vineri, de German Marshall Fund cu sprijinul MAE român, cu ocazia Brussels Forum.

 

Dezbaterea a fost organizată în contextul deţinerii de către România a preşedinţiei în exerciţiu a BSEC (Black Sea Economic Cooperation) şi a împlinirii a 20 de ani de la începutul transformărilor din statele regiunii Mării Negre, care au generat noi iniţiative şi formate de cooperare regională, inclusiv promovate de instituţii europene, informează MAE.

 

Alături de secretarul de stat Bogdan Aurescu, ceilalţi vorbitori principali au adus în discuţie diferitele dimensiuni ale cooperării regionale la Marea Neagră: dimensiunea europeană – Miroslav Lajcak, director executiv în Serviciul European de Acţiune Externă, dimensiunea de securitate şi rolul NATO – Jamie Shea, adjunctul asistentului secretarului general pentru provocări emergente de securitate, şi viziunea Germaniei, care, alături de România, a fost printre promotorii implicării UE în regiune – Patricia Flor, reprezentant cu însărcinări speciale pentru problemele Europei de Est, Caucazului şi Asiei Centrale din MAE german.

 

Secretarul de stat român a subliniat importanţa strategică în creştere a regiunii Mării Negre şi lecţiile învăţate de-a lungul a 20 de ani de cooperare regională, mai ales în contextul evenimentelor complexe care se desfăşoară în altă regiune din vecinătatea UE, Africa de Nord/ Orientul Mijlociu, fără a trece cu vederea efectele crizei economice şi perspectivele de redresare a statelor de la Marea Neagră.

 

De asemenea, Bogdan Aurescu a subliniat interconexiunile între necesitatea asigurării prosperităţii economice, democraţiei şi securităţii: „Fără prosperitate nu se poate construi democraţia, iar prosperitatea nu se poate construi fără securitate. Regiunea Mării Negre nu îşi poate asigura securitatea, deci nici prosperitatea şi democraţia menţinându-se în izolare – de aceea rolul UE şi NATO în regiune sunt esenţiale”.

 

În acelaşi timp, au fost analizate perspectivele Sinergiei Mării Negre şi viitoarei Strategii UE pentru regiunea Mării Negre, precum şi rolul pe care acestea îl vor avea în cadrul Politicii Europene de Vecinătate revizuite, fiind abordate inclusiv perspectivele alocării de resurse europene pentru implementarea proiectelor şi politicilor europene.

 

MAE a sprijinit organizarea acestui eveniment, în vederea stimulării interesului general şi promovării politicilor de cooperare regională, cu scopul de a relansa dezbaterile privind regiunea Mării Negre în mediile transatlantice, regionale, în cercurile politice şi economice, dar şi în cele academice şi ale societăţii civile