Băsescu: România a obţinut aproape 40 de miliarde de euro, cea mai mare majorare de buget dintre statele UE

„Bugetul va trebui citit şi în zilele următoare. Eu mă voi baza pe cifrele care prezintă interes pentru România. Prima şi cea mai importanta realizare. România a obţinut cea mai mare creştere de buget pentru 2014-2020, faţa de 2007-2013: e de 18%. S-au obţinut pentru diverse sisteme de plăţi, o serie de facilități de interes pentru România. Unele din ele au fost şi în propunerea iniţială a lui Herman van Rompuy, altele au fost îmbunătăţite prin negociere, alte n-au existat deloc şi au apărut după negocieri”, a declarat preşedintele după şedinţa Consiliului European.

Şeful statului a spus că una dintre cele mai importante facilităţi este că TVA e eligibil. „Cu cât România va avea un TVA mai mare, cu atât va aduce din banii europeni în bugetul de stat. Pe fondurile de coeziune, pentru proiectele pe scară mare şi pentru proiecte loale, TVA e deductibil. Evaluarea este că deductibilitatea TVA aduce în bugetul de stat al României două miliarde euro”, a declarat Traian Băsescu.

Potrivit preşedintelui, un alt lucru foarte importanta obţinut de România e că s-au finalizat şi negocierile pe rata de cofinanţare pe fondurile de coezieunie. „Iniţial au fost 75% de la UE, iar acum cofinanţarea va fi de 85%, ceea ce slăbeşte presiunea pe bugetul de stat”, a spus preşedintele.

Preşedintele a arătat că, în total – coeziune, PAC, combaterea şomajului la tineri şi combaterea sărăciei în mediul rural – înseamnă un buget de 39,887 miliarde euro. „Cu permisiunea dumneavoastră, aş spune 40 de miliarde”, a completat preşedintele.

„Cred că România a obţinut maxim din ce putea obţine”, a încheiat Băsescu.

Pentru exerciţiul financiar 2007-2013, România are o alocare totală de 33,5 miliarde euro.

Declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

• La fel de important e că prefinanţarea, iniţial propusă 2%, s-a acceptat 3% din valoarea proiectelor pentru toate statele, în general, şi 4% pentru statele care în 2010 s-au aflat în acord de asistenţăa cu UE si FMI. Deci România se încadrează la 4%.

• Cofinaţarea la dezvoltare rurală a rămas la 75% din partea UE. Prefinanţarea pentru dezvoltare rurală e tot 4%, ca şi la fondurile de coeziune.

• Şi la coeziune, şi la dezvoltare rurală, pentru ţările care se vor afla într-un program de asistență cu UE și FMI sau doar cu una, se asigură un top-up de 10%. Ceea ce înseamnă că la coeziune ajunge la 95% cofinanţarea europeană, iar la dezvoltare rurală ajunge la 85%. Repet, dacă ţara se afla într-un program de asistenţă.

• În sfârşit, un lucru extrem de important a fost flexibilitate la PAC (Politica Agricolă Comună), adică posibilitatea să facem transfer între Pilonul 1 (dezvoltare rurală) şi Pilonul 2 (plăţi directe) până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. Un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate foarte mare a Guvernului, dacă optează pentru transfer. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 Politica Agricolă Comună.

• Pentru exercițiul 2014-2020, banii trebuie cheltuiţi în n+3 ani, deci o abordare lansată de noi, care s-a răsfrânt pentru toate statele membre în posibilitatea de a nu avea dezangajări de sume în 10 ani de la intrarea în vigoare a noului buget. Ceea ce pentru o ţară ca România e extraordinar de important, diminuează la maximum riscul de neutilizare a banilor europeni. Înseamnă că banii pot fi cheltuiţi până în 2023.

• Vă citesc tradus: „Pentru România şi Slovacia, Consiliul invită Comisia să exploreze soluţii practice pentru a reduce riscul de dezangajare a fondurilor din actualul exercitiu bugetar, inclusiv prin amendarea Regulamentului”. Aceasta este traducerea pentru n+3 pe actualul exercițiu bugetar. Ştiu că în ţara s-a dat mesajul că România a fost nemulţumită, dar nu e vorba de nemulţumire, ci de a ni se da o şansă să nu pierdem banii din exercitiul bugetar actual 2007-2013.

• Nu vă ascund că noi ne-am concentrat mai puţin efortul pe transferuri prin diverse capitole destinate pentru o investiţie sau alta. Prioritatea acestui summit pentru noi a fost să maximizăm fondurile din 2007-2013.

• Ce înseamnă Regulamentul 1083, pe care Comisia e invitată să-l modifice? Este Regulamentul care stabileşte că exerciţiul bugetar este n+2. La Comisie încă nu s-a decis dacă e necesară şi modificarea Regulamentului, dar e un element asigurator.

• În linii mari, aici am fi cu ceea ce vizăm ca facilităţi. A fost un efort extraordinar pentru acest Paragraf 87 (2), pentru că convingerea mea a fost că e mult mai greu să ducem alte tipuri de negocieri. Din luna noiembrie ne-am axat pe acest efort de negociere, pentru că el vizează bunăvoinţa contributorilor neţi, care altfel îşi primesc aceşti bani înapoi dacă nu sunt cheltuiţi în n+2.

• Venind la cifre, aş vrea să înţelegeţi corect unde s-a aflat România în acest proces de negociere început în noiembrie, continuat şi de premier luni şi de ministrul de Externe la Consiliul Afaceri Generale.

• Tema a fost lansată la Consiliul din noiembrie, a trebuit armonizată voinţa noastră cu dorinţa contributorilor neţi care-şi aşteptau înapoi banii necheltuiţi. Azi s-a convenit, în cele din urmă, această formulă.

• Pentru comparaţie, bugetul UE pentru 2007-2013 a fost de 994 miliarde euro. Bugetul pentru 2014-202 este 960 de miliarde euro. E prima data în istoria UE când bugetul scade. Şi este o scădere importantă de 34 de miliarde de euro.

• În aceste condiţii, faptul că România reuşeşte o creştere cu 18% a bugetului acordat direct. Este un lucru bun şi e şi cel mai mare procentaj de creștere din cele 27 de state.

• Politica de coeziune: în acest exerciţiu bugetar avem alocate 19,841 miliarde de euro. Pentru exerciţiul viitor avem alocate 21,824 miliarde de euro. Înseamnă o creștere de 10% a bugetului de coeziune, sumă care va fi indexată cu inflaţia de-a lungul celor şapte ani, avem deci un plus de 2 miliarde de euro.
• Ce este foarte important: toate statele au avut pierderi de peste 15% la Dezvoltare rurală, pierderea noastră e de 12%. Dezvoltarea rurală poate fi completată cu proiectele de la Dezvoltare regională, unde alocarea e mai mare decât acum.â

• Având 25% posibilitate de mişcare a banilor pe Pilonii 1 şi 2 din PAC, se pot mişca bani de aici către plăţi directe, şi se pot angaja proiecte de dezvoltare rurală din banii de la dezvoltare regională. Dar asta e pentru cândva când eu nu voi mai fi preşedinte. Dar, prin această posibilitate de a mişca banii, bugetul a primit o mare flexibilitate.

• Când s-a croit acest buget, în 2006, nimeni nu a gândit că-l vom executa pe timp de criză. Or, lipsa de flexibilitate a bugetului pe 2007-2013 nu putem spune că ne-a servit foarte bine pe timp de criză.

• Nu-i blamez pe contributorii neţi. Fiecare are problemele lui acasa. Unii sunt în recesiune, e greu să spuna acasă că a mărit contribuţia la fondul UE.

• În concluzii se invocă posibilitatea ca la mijlocul exerciţiului bugetar să se facă o revizuire a alocarilor şi pot să vă spun că toţi au susţinut această prevedere în ideea că peste trei ani poate se va relua o creştere economică consistentă în UE, ceea ce va permite o relaxare a dificultăţilor de a contribui.

• Contributorii nu sunt fericiţi că avem un buget mai mic decât cel actual, cum nu e fericit nici dl. Barroso, cum nu suntem fericiţi nici noi, dar asta este.

• Cred că România a obţinut maxim din ce putea obţine.

• Faptul ca au acceptat şi clauza 87(2) a fost un semn că există totală bunavoinţă în a sprijini România
• A fost greu, dar mi-a placut. Faţă de ce se putea, sunt mulţumit. Cred că şi eu, şi cei care m-au însoţit, ne-am făcut datoria: eu – politic, ei – tehnic.