„În timp ce în Germania, spre exemplu, cicloturismul este singura ramură din turism care înregistrează în ultimii 7 ani constant creşteri anuale de peste zece procente, în ţara nostră, acest segment din ramură lipseşte aprope cu desăvârşire. În ciuda unui potenţial extraordinar, pe lângă fapul că nu există reţele de trasee marcate, infrastructuă sau facilităţi specifice, în România nu avem nici măcar cadrul legal necesar în acest sens”, a precizat reprezentantul FBR.
În luna martie, Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (MIMMCTPL) în colaborare cu FBR a început demersurile pentru aprobarea cadrului normativ privind cicloturismul.
Cu toate că „există deja un interes în creştere al turiştilor străini faţă de posibilitatea practicării acestei forme de turism în România”, după cum a declarat secretarul de stat în MIMMCTPL, Lucia Morariu, proiectul de hotarare de guvern redactat de FBR şi agreat de ministerul de resort, nu a fost adoptat nici până în momentul de faţă, în condiţiile în care acesta este elaborat din anul 2003.
„Ministerul Turismului a promovat proiectul FBR cu privire la realizare a unei reţele naţionale de trasee cicloturistice marcate şi a unor norme unitare de concepere şi realizare a marcajelor cicloturistice, însă când era pe cale să fie aprobat ca hotărâre de guvern, autorităţile au stabilit că acesta ar trebui să intre ca lege. Lucru ce ar putea duce la tărăganarea unei adoptării proiectului încă mult timp de acum încolo”, a spus Radu Mititean.
Potrivit Federaţiei, proiectul prevede, în mare, instituirea Reţelei Naţionale de Trasee Cicloturistice din România (RNTCR), formată din totalitatea căilor terestre de comunicaţie din România marcate pentru circulaţia cu bicicleta în scop turistic, numite „ciclotrasee”. De asemenea, proiectul vizează reglementările legislative specifice activităţii de cicloturism. Conform FBR, în momentul de faţă, există 14 tipuri de cicloturism.
Sursa: NewsIn
