Patru ţări din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Slovacia, Polonia şi Ungaria, sunt singurele state membre ale Uniunii Europene unde inflaţia se situează la peste 10% la jumătatea anului, conform unei analize făcute pe baza datelor de la Trading Economics, scrie știripesurse.ro.
Patru ţări din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Slovacia, Polonia şi Ungaria, sunt singurele state membre ale UE unde inflaţia rămâne la peste 10% la jumătatea anului. La polul opus, în Grecia şi Spania ea a scăzut sub pragul de 2%, conform unei analize făcute pe baza datelor de la Trading Economics.
În ceea ce priveşte rata medie a inflaţiei la nivelul tuturor ţărilor UE, nivelul este de 6,4% în iunie 2023, iar în zona euro el scade la 5,5%. Astfel, deşi aceasta este o problemă generală în întreaga Europă, ritmul de creştere al preţurilor diferă foarte mult între Vest şi Est. Mai exact, ţări bogate, cu salarii de câteva ori mai mari decât în România, anunţă creşteri de preţuri de o cifră.
În România, în iunie, Institutul Naţional de Statistică a raportat o inflaţie de 10,2%, în declin faţă de 10,6% în mai. Deşi se poate observa o scădere faţă de maximele atinse la finalul anului trecut (circa 16%), viteza cu care coboară acest indicator către care stau îndreptaţi toţi ochii – de la cei ai guvernatorului BNR la cei ai consumatorului final – nu este una prea rapidă.
În ceea ce priveşte consumatorul final, primul lui contact cu inflaţia este la alimente, băuturi şi bunuri de larg consum, piaţă către care românii alocă circa o treime din venituri. În ultimul an, preţurile pentru cele mai multe bunuri de larg consum au crescut cu rate cuprinse între 20 şi 50%, conform informaţiilor din piaţă. Pentru unele produse alimentare, spre exemplu, în ultimii 2-3 ani, preţul aproape că s-a dublat, lucru resimţit din plin de consumatorii ale căror salarii nu au crescut la fel de repede. În acest context, puterea de cumpărare a scăzut, adică oamenii şi-au permis mai puţin decât anterior. La jumătatea anului, inflaţia la alimente în România ajunsese la 17,9%. În aproape toate ţările analizate, acest indicator sare de pragul de 10%, iar în ceea ce priveşte puţinele excepţii, nivelul e apropiat.