89. Anul care ne-a condus la libertate. Un protest început la mijlocul lunii decembrie la Timișoara s-a transformat rapid într-un protest național împotriva regimului Ceaușescu. Imaginile de istorie rămân marcante şi după mai bine de 20 de ani: tancuri, arme şi mii de morţi, a căror dispariţie nici până astăzi nu a fost elucidată. Ce a urmat ? Lovitură de stat sau trecere spre democraţie, două concepte şi ele rămase neclare. Ion Iliescu, fost membru PCR, a devenit președintele provizoriu al țării, iar noul guvern a revocat multe din politicile oprimante și a închis câțiva dintre conducătorii regimului comunist.
În mai 1990, În România s-au organizat primele alegeri libere, iar Iliescu a fost reconfirmat. Teniunile însă au continuat. De această dată minerii au fost cei care au ieşit în stradă. La cererea preşedintelui în fucţie. Peste cinci mii de mineri din Valea Jiului au sosit în Capitală, înarmaţi cu bâte şi lanţuri şi convinşi că trebuie să-i reducă la tăcere, prin orice mijloace, pe conducătorii şi susţinătorii partidelor care erau altceva decât FSN, partid condus de Ion Iliescu.
Minerii au devenit legiuitori şi câteva luni mai târziu. Cu miile au sosit în Bucureşti, pentru a apăra Guvernul de câteva sute de demonstranţi, care au vandalizat clădirea şi au vrut să-l arunce pe vice-prim-ministrul Gelu Voican Voiculescu peste balcon. Şi în iunie 1990, minerii au mai avut o intervenţie în forţă, de data aceasta împotriva studenţilor. Scenele violente au oripilat opinia publică internaţională, care şi-a manifestat stupoarea faţă de ororile din Bucuresti. Motiv pentru care departamentul de Stat al SUA declara: „Acţiunile autorizate de preşedintele Iliescu şi guvernul său, au lovit în inima democraţiei române”.
Cea mai puternică mineriadă a avut loc însă în septembrie 91. În urma nesolutionării unor revendicări sindicale, minerii au plecat la Bucureşti în frunte cu Miron Cozma. Într-un comunicat, aceştia i-au transmis clar lui Ion Ilescu că, dacă nu le soluţionează revendicările, îl vor da jos. Sediul Guvernului şi Televiziunea au fost asediate, iar Guvernul Petre Roman a demisionat.
După 8 ani, minerii au plecat iar spre Bucureşti. De această dată nemulţumiţi că ministrul Industriilor, Radu Berceanu a anunţat că mai multe mine vor fi închise. Aproape 15.000 de mineri de la Compania Națională a Huilei din Valea Jiului au protestat în ianuarie 99 pentru a obține măriri de salarii, dar cererile nu au fost soluţionate. Protestatarii au escaladat barajul înălțat în Defileul Văii Jiului, amenințînd că nu se vor opri decît în Capitală.
Lucru care s-a şi întâmplat, pentru că minerii au trecut toate barajele forţelor de ordine din Defilelul Jiului, fapt ce a dus la demiterea Ministrul de Interne, Gavril Dejeu. 15.000 de mineri şi-au continuat drumul, iar la Costeşti a avut loc o bătălie în toată regula, cu victoria minerilor în faţa forţelor de ordine. Președintele Emil Constantinescu a convocat o sesiune extraordinară a Parlamentului și a fost instituiă starea de urgență pe întreg teritoriul României. Aflat în fața unui conflict fără precedent, Primul Ministru Radu Vasile a acceptat dialogul, eveniment care a avut loc la mănăstirea Cozia, la 22-23 ianuarie. În urma acestuia a fost încheiată „Pacea de la Cozia”, un acord în care Guvernul convenea respectarea revendicărilor minerilor.
Dacă Ion Ililescu sau Emil Constantinescu s-au confruntat cu probleme în mandatele lor, nici Traian Băsescu nu a avut linişte ca preşedinte. A fost singurul şef de stat adus de două ori în faţa unui referendum de demitere. În urmă cu cinci ani, cetăţenii cu drept de vot erau chemaţi să decidă – pentru prima dată în istorie – dacă îşi vor înlătura preşedintele. Acuzaţiile erau aproximativ similare: Comisia parlamentară de anchetă a concluzionat că Traian Băsescu: „a încălcat Constituţia și este implicat în fapte de natură penală”. Era vorba de 19 încălcări ale Constituţiei, plus fapte penale precum abuzul de putere sau conflictul de interese. Curtea Constituţională a validat votul Parlamentului, iar interimatul prezidenţial a fost îndeplinit de social-democratul Nicolae Văcăroiu.
Pe 19 mai însă, referendumul l-a readus pe Băsescu în fucţia de peşedinte, iar aproape 75% dintre cei prezenţi la vot l-au reconfirmat. Acum, Băsescu a ajuns iar în faţa votului, unul cerut încă din ianuarie, atunci când oameni din toată ţara au ieşit în stradă pentru a-i cere demisia.