Al treilea pachet de propuneri legislative în domeniul pieţei europene de gaz şi electricitate vizează preţuri mai corecte, energie mai curată, securitatea aprovizionărilor, dar şi posibilitatea dată consumatorului de a alege între furnizori. Pachetul a fost adoptat la 19 septembrie 2007 şi trebuia să fie pus în practică până în martie anul acesta. Totuşi, nu toate statele UE au respectat termenul-limită.
UE urmăreşte să separe producţia şi furnizarea de energie de reţelele de transport ale acesteia, să faciliteze comerţul transfrontalier cu energie, să existe autorităţi naţionale de reglementare mai eficiente şi să promoveze colaborarea şi investiţiile transfrontaliere, o mai mare transparenţă a operaţiunilor şi furnizorilor şi să sporească solidaritatea între membrii UE. Astfel, potrivit noii legislaţii, o companie care vinde gaz nu poate deţine şi reţeaua de transport.
Aceste politici afectează cu precădere activităţile companiilor integrate pe verticală, cum este gigantul rus Gazprom, care deţine monopolul furnizării şi transportului de gaze.
Europa, care depinde de gazul rusesc în proporţie de aproape 25%, a avut deja de suferit în două rânduri, în plină iarnă, de pe urma conflictului dintre furnizorul rus de gaze şi Ucraina, al cărei teritoriu este traversat de reţeaua prin care se asigură tranzitul gazelor ruse către Europa. Gazprom doreşte să preia controlul asupra acestei reţele în schimbul unui preţ mai bun la gaze pentru Ucraina.
Medvedev a declarat vineri că el şi colegii lui au întrebat în mod repetat UE despre „consecinţele implementării directe” a reglementărilor din al treilea pachet energetic.
„Au avut loc recent o serie de evoluţii care vor cauza probleme cooperării în domeniul gazelor”, a avertizat Medvedev. „Mă refer la bazele de reglementare, contracte şi organizare”, a menţionat şeful Kremlinului.
El i-a cerut ministrului energiei, Serghei Şmatko, şi şefului Gazprom, Aleksei Miller, să-i prezinte propuneri în ceea ce priveşte modalitatea în care Rusia ar trebui să-şi construiască relaţiile cu UE în contextul celui de-al III-lea Pachet Energetic.
Şeful statului a ridicat această problemă în timpul unei şedinţe a Consiliului de Securitate, notează agenţia FOCUS News, care precizează că separarea vânzărilor de transportul gazelor contrazice interesele Gazpromului.
Ministrul român al energiei, Ion Ariton, care a fost la începutul acestei luni la Moscova, le-a menţionat interlocutorilor săi necesitatea de a face modificări ale contractelor bilaterale din domeniul gazelor pentru a le armoniza cu noua legislaţie UE. Partea rusă a arătat că respectivele contracte expiră abia peste câţiva ani, sugerând astfel că nu este dispusă să opereze cuvenitele modificări.
Potrivit corespondentului RRA, în cadrul reuniunii Comisiei interguvernamentale româno-ruse, România – după cum se preciza în protocolul acestei reuniuni – „a propus renegocierea convenţiilor din 1986 şi 1996 privind tranzitul de gaze ruseşti, pentru a se conforma astfel normelor Uniunii Europene, inclusiv prelungirea cu doar un an a contractului de tranzit care expiră pe 31 decembrie. Partea rusă, însă, a informat că aceste convenţii sunt valabile până în 2015, respectiv 2016 şi, potrivit contractelor pe termen lung, tranzitul trebuie să se efectueze în conformitate cu ele, Rusia propunând prelungirea contractului de tranzit pe întreaga durată a convenţiilor”.
Statele UE riscă să fie aduse în faţa justiţiei europene, dacă nu îşi armonizează legislaţia naţională cu cea comunitară. România are deja declanşată, din mai, o procedură de infringement (încălcare a tratatelor), din cauza unui acord cu Rusia în domeniul aviaţiei. Documentul nu respectă obligaţia tratamentului egal aplicat liniilor aeriene din UE şi afectează concurenţa dintre acestea.
Rusia este una dintre puţinele ţări din lume care nu recunoaşte că toţi transportatorii din UE trebuie trataţi în mod egal şi că termenii oricărui acord bilateral trebuie să includă „clauza de desemnare a UE”, care trebuie aplicată tuturor, arăta un comunicat al Comisiei Europene. Refuzul Rusiei creează probleme grave în practică, periclitând drepturile de trafic, de pildă, pentru liniile aeriene preluate de un transportator dintr-un alt stat membru UE.
Ministerul Transporturilor a anunţat că a solicitat, în februarie, părţii ruse revizuirea cadrului juridic bilateral pentru operarea serviciilor aeriene între cele două ţări, iar Rusia a comunicat că anul acesta va lua măsurile corespunzătoare pentru amendarea acordurilor bilaterale cu statele UE.