Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
De fapt, nici un rezultat nu este aşteptat şi asta din mai multe motive. În primul rând, subiectul nu se află pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, deci el poate fi cel mult evocat, dar nu şi dezbătut.
În al doilea rând, nimeni nu va dori acum, în plină perioadă electorală franceză, să se exprime pe un subiect atât de sensibil.
Sarkozy şi miniştrii francezi sint singurii care împing pentru moment discuţia în acest sens ştiind că mai pot aduna ceva voturi din dreapta şi extrema dreaptă pentru al doilea tur de scrutin.
În afară de Germania, care nu şi-ar dori să-l aibă pe François Hollande partener de drum de acum înainte, nimeni nu vrea să joace jocul Franţei în acest sens.
Iar în Franţa, mesajul este cât se poate de clar : preşedintele candidat vrea să modifice calitatea de „Europa ca o sită” într-o Europă sigură în care nu se va intra după bunul plac. De aceea el propune suspendarea chiar a unui stat membru aflat la periferia spaţiului Schengen, decizia priveşte Grecia şi ar fi luată de statele membre, fără intervenţia Comisiei Europene, aşa cum o vrea legea comunitară.
Joi la Luxemburg ministrul francez de interne Claude Guéant le va explica colegilor săi că Europa nu-şi poate gestiona fluxurile migratorii şi că soluţia franceză se impune.
Aici intervine un al treilea element în defavoarea discuţiei de joi, anume ce propune Franţa este în afara literii de lege comunitară şi încalcă metoda comunitară.
Un aspect tulburator, pentru România cel puţin, este că ideal vorbind, Franţa ar vrea să modifice regulile spatiului Schengen iar Bucuresti şi Sofia sa nu poata fi admise in acest spatiu inainte de a fi respectat noile reguli. Dezbateri despre această doleanţă franceză au avut loc anul trecut, ea nu a mai fost evocata public de atunci, dar asta nu înseamnă că Franţa a renunţat.
Comisia Europeana şi eurodeputaţii privilegiază soluţii mai delicate
Iar miercuri la Bruxelles eurodeputaţii din comisia de libertăţi a PE au aprobat o contra propunere a Comisiei Europene, o versiune îndulcită a scrisorii franco-germane…
Este de fapt o propunere a Comisiei Europene pentru o mai bună gestiune a spatiului Schengen care a fost făcută la presiunile Franţei şi a şi fost respinsă tot de Franţa, între timp. Raportul votat miercuri a fost redactat de eurodeputatul Renate Weber.
Anul trecut, în martie, când un mare flux de imigraţie poposea în Italia, pe insula Lampedusa, Franţa şi-a închis temporar frontierele cu Italia si a cerut o reforma in profunzime, radicala a Spatiului Schengen. Ea a sugerat intre altele suspendarea din Schengen a unor tari care nu-si mai asuma obligatiile de a pazi frontierele externe.
Pentru a calma ardoarea Frantei, Comisia Europeana s-a grabit sa propuna, in contrapondere, doar ca ultim recurs o inchidere temporara a frontierelor Schengen, mergînd pâna la sase luni. Masura ar fi luata doar in caz de pericol privind ordinea si sanatatea publica. Iar, spre deosebire de scrisoarea franco-germana care n-o ia in calcul, Comisia isi atribuie dreptul de a propune aplicarea masurii. Totul dtrebuie sa ramâne deci sub control comunitar.
La fel controalele la frontiera ar trebui autorizate doar in anumite cazuri si tot ca ultim recurs, spun deputatii europeni din Comisia de Libertati Civile.
Acest text a fost aprobat astazi de comisia de libertati a Parlamentului European iar plenara parlamentului il va dezbate in data de 2 iulie.
Comisia Europeană încearcă de fapt să combine dorinţa Franţei de securitate cu evitarea ca Europa sa se transforme intr-o fortareata.
Pentru Comisie şi pentru Parlamentul European, spaţiul Schengen rămâne una dintre cele mai frumoase şi mai importante construcţii comunitare. Pentru cetăţenii europeni Schengen şi euro sint avantajele cele mai palpabile ale UE iar instituţiile europene promit să nu le altereze vreodată.
Franta însă spune că acest text este lipsit de ambiţie şi insistă că doar propunerea sa, (mai dura, mai intransigentă şi mai directă) să fie luată în calcul.