Mii de documente confidențiale scurse în presă au dezvăluit și expus felul în care compania de ride-sharing Uber a influențat și s-a folosit de politicieni, a nesocotit legi, a păcălit poliția, a exploatat și susținut episoade de violență împotriva șoferilor și a făcut un lobby intens la guverne pentru a-și alimenta expansiunea agresivă la nivel global, scrie The Guardian.
Documentele detaliază cu lux de amănunte ajutorul masiv pe care Uber l-a primit din partea unor lideri mondiali importanți, precum Emmanuel Macron.
Scurgerea fără precedent a peste 124.000 de documente, cunoscute drept „fișierele Uber” – dezvăluie practicile discutabile care au alimentat transformarea companiei într-una dintre cele mai de succes produse de export ale Silicon Valley.
Documentele detaliază evenimente de pe parcursul a cinci ani, când Uber era condusă de co-fondatorul său, Travis Kalanick, care a încercat să introducă serviciul în orașele lumii prin „forță brută”, chiar și cu prețul încălcării legilor și reglementărilor din domeniul taximetriei.
Documentele arată cum Uber a influențat discret prim-miniștri, președinți, miliardari, oligarhi și moguli media.
Eforturi uriașe de a influența politicieni de top
Una dintre cele mai mari platforme din lume, Uber este acum o companie în valoare de 43 de miliarde de dolari, care efectuează aproximativ 19 milioane de curse pe zi.
Documentele detaliază operațiuni ale companiei în 40 de țări într-o perioadă în care compania a devenit un gigant global, intrând „cu buldozerul” în multe dintre orașele în care operează și astăzi.
Din Moscova și până la Johannesburg, Uber s-a finanțat cu capital de risc într-un mod fără precedent, subvenționând curse și „seducând” șoferi și pasageri cu stimulente și modele de preț complet nesustenabile.
În eforturile de a domoli reacția virulentă împotriva companiei și de obține schimbări la legile din domeniul pieței muncii și a taximetriei, Uber a plănuit să cheltuiască sume uriașe – 90 de milioane de dolari în 2016 – pe activități de lobby.
Strategia sa a fost aceea de a trece peste capetele primarilor și autorităților locale de transport și de a face lobby direct la „scaunele puterii” – președinți, prim-miniștri, miniștri.
Pe lângă întâlnirea cu Biden la Davos, șefii Uber s-au întâlnit față în față cu Emmanuel Macron, cu fostul premier al Irlandei, Enda Kenny, cu fostul premier israelian, Benjamin Netanyahu, sau cu fostul ministru de finanțe britanic, George Osborne. Osborne este descris drept un „susținător ferm”, într-unul dintre documente.
Într-un comunicat emis ca răspuns la aceste dezvăluiri, Osborne a spus că „politica explicită a guvernului era de a ne întâlni cu firme globale din domeniul tech și de a-i convinge să investească în Marea Britanie și să creeze locuri de muncă”.
Deși întâlnirea lui Osborne a fost publică, șefii Uber s-au mai întâlnit cu alți miniștri britanici conservatori în întâlniri secrete. Documentele arată că directorii Uber erau foarte abili în a găsi rute neoficiale pentru a discuta cu cei aflați la putere, folosindu-se influență prin prieteni și intermediari, sau discutând în privat cu oficialii.
Compania a obținut susținerea unor oameni puternici în țări precum Rusia, Italia sau Germania, oferindu-le participarea în start-up și transformându-i în „investitori strategici”. Mai mult decât atât, într-o încercare de a modela și dezbaterea publică și de politici, Uber a plătit cercetători proeminenți pentru a produce articole în care să se susțină modelul economic al companiei.
În ciuda unei operațiuni bine finanțată și perseverentă, eforturile Uber au avut rezultate mixte – în unele țări, compania a reușit să convingă guvernele să rescrie legi, cu efecte de lungă durată. În altele, compania a fost blocată de industrii de taximetrie bine împământenite, de rivali locali sau de politicieni de stânga care au refuzat să cedeze.
Atunci când s-a lovit de această opoziție, Uber a încercat să preia controlul discursului public și să-l facă să fie în avantajul său – promovând narativa conform căreia modelul său nou era menit să perturbe sisteme de transport învechite și ineficiente și guverne care nu erau interesate să reformeze.
Când Uber s-a lansat în India, Kalanick le-a spus managerilor să se concentreze pe creștere chiar și atunci „încep să pornească incendiile”. „Să știți că este o parte normală a modelului Uber. Îmbrățișați haosul. Asta înseamnă că faceți ceva semnificativ”.
În mijlocul protestelor și grevelor din Paris, Kalanick a ordonat directorilor săi să răspundă prin încurajarea șoferilor Uber să meargă la contra-manifestații și să acționeze prin nesupunere civică. Avertizat că așa ceva ar însemna riscuri considerabile pentru șoferi, care ar putea să fie atacați de extremiști de dreapta care se infilitraseră în protestele taximetriștilor și care „căutau orice motiv să se ia la bătaie”, Kalanick a cerut echipei sale să meargă înainte „oricum”.
„Cred că merită. Violența garantează succesul. Trebuie să opunem rezistență tipilor ăstora, nu?”, se arată într-un dintre mesajele șefului de atunci al Uber.
Decizia de a-i trimite pe șoferii Uber la proteste extrem de periculoase, în ciuda tuturor riscurilor, era în acord cu stilul de lucru al Uber, de a transforma șoferii în „arme“, spune un fost director, conform The Guardian. Astfel, Uber exploata violența împotriva acestor șoferi „pentru a menține controversa activă”.
Conform documentelor, această strategie a fost repetată în mai multe țări, inclusiv în Italia, Belgia, Spania, Elveția sau Olanda.
Atunci când bărbați mascați, despre care s-a spus că erau taximetriști furioși, au atacat șoferi Uber cu ciocane și pumnale box, compania a încercat să aducă situația în propriul avantaj pentru a obține concesii din partea guvernului Olandei.
„Îmbrățișați haosul!”
Mesajele scurse arată că directorii Uber erau conștienți de faptul că încălcau legea, unul dintre ei glumind chiar pe această temă și spunând că au devenit „pirați”, în timp ce altul renunță complet la metafore și spune „Suntem pur și simplu ilegali”.
Mulțimea de fișiere și documente, din anii 2013-2017, include peste 83.000 de emailuri și mesaje pe WhatsApp și pe alte aplicații de mesagerie instantă. Multe dintre ele conțin discuții sincere, fără vreo urmă de autocenzură, purtate între Kalanick și echipa sa de directori.
Într-unul dintre acestea, Kalanick refuză să ia în considerare îngrijorările celorlalți directori cu privire la un protest din Franța, acolo unde s-a propus să se trimită și șoferi Uberi. Ceilalți participanți la discuție se temeau că șoferii Uber riscă să fie bătuți de adversarii furioși ai companiei de ride-sharing din industria de taimetrie.
„Cred că merită riscul. Violența garantează succesul”, se arată în mesajul lui Kalanick.
În fișiere apar inclusiv conversații pe care Kalanick le-a avut cu Emmanuel Macron, care a ajutat în mod secret compania pe când era ministru al economiei, în timpul președinției predecesorului său.
Atunci, Uber avea o legătură directă și constantă cu staff-ul său și cu el. Macron pare că a făcut eforturi uriașe să ajute Uber, spunând într-un dintre mesaje chiar că a reușit să obțină „un acord secret cu adversarii din guvernul francez”.
În privat, șefii Uber își exprimau un dispreț vădit față de demnitarii care nu răspundeau receptiv la modelul de business al companiei.
Un exemplu este cel al lui Olaf Scholz, actual cancelar al Germaniei, pe atunci primar al orașului Hamburg, care a respins modelul Uber, a refuzat lobby-ul companiei și a insistat ca șoferii să fie plătiți cu salariul minim. Despre el, un șef al Uber a spus că este „un veritabil comic”.
Când Joe Biden, pe atunci vicepreședinte al SUA și un susținător al Uber, a întârziat la o întâlnire cu compania de la Davos, Kalanick i-a scris unui coleg că i-a transmis lui Biden că „fiecare minut în care întârzie e un minut în minus pe care-l va avea în discuția cu mine”.
După ce l-a întâlnit pe Kalanick, Biden și-a schimbat discursul pregătit la Davos, incluzându-l în text și pe „un director de companie care va da unor milioane de muncitori libertatea de a munci câte ore doresc și de a-și gestiona viața așa cum doresc”.
Uber avea pregătit un buton de panică pentru cazurile în care autoritățile făceau verificări
Compania era pregătită și de o eventuală razie a poliției cu un buton de „killswitch”, care ar fi dus la blocarea sistemelor informatice în așa fel încât oamenii legii să nu poată să acceseze calculatoarele.
În acest fel, ar fi putut fi restricționat accesul la informații importante, precum listele de șoferi. Conform informațiilor din aceste documente, citate de BBC, Kalanick a folosit butonul de panică cel puțin o dată.
„Vă rog folosiți Killswitch-ul cât de curând posibil. Trebuie oprit accestul în AMS (n. red. – Amsterdam)”, se arată într-un mesaj din documentele scurse.
Butonul de panică ar fi fost folosit și în Canada, Belgia, India, România, Ungaria și de cel puțin trei ori în Franța.
Uber spune, însă, că nu a mai folosit astfel de metode nicăieri în lume de când conducerea a fost preluată de noul director executiv.
Uber recunoaște din „greșeli”, dar spune că are alte „valori” în prezent
Totuși, important de spus este că șoferii Uber au fost, de multe ori, ținta unor atacuri brutale ale taximetriștilor, care s-au transformat multe ori în omoruri. Aplicația, de asemenea, a trebuit să ducă o luptă asimetică cu monopoluri locale și relații strânse între administrații și industria taxi. Uber a descris, frecvent, piețele de taximetrie drept „carteluri”.
În privat, însă, șefii și directorii Uber erau cât se poate conștienți de felul în care propria operațiune încălca legea în multiple jurisdicții.
În mesaje email interne, personalul Uber se refera la propriul statut drept „altul decât cel legal” în țări precum Turcia, Africa de Sud, Spania, Cehia, Suedia, Franța, Germania sau Rusia.
Nairi Hourdajian, șeful pentru comunicații globale al Uber la aceea vreme, îi spunea în 2014 unui coleg, în timpul unor eforturi concertate de interzicere a Uber în Thailanda și India – „Uneori avem probleme pentru că, ei bine, pentru că suntem pur și simplu ilegali”.
Într-un mesaj în care răspunde acestor dezvăluiri, Uber recunoaște că a făcut „greșeli și pași greșiți”, dar susține că s-a transformat din 2017, sub conducerea actualului CEO, Dara Khosrowsahi.
„Reglementări în domeniul ride-sharing-ului nu existau nicăieri în lume, iar legile privind transportul erau învechite în condițiile în care ne aflam în era smartphone-ului”, a spus și un purtător de cuvânt al Uber.
„Nu am căutat și nu vom căuta scuze pentru comportamentul nostru trecut, acesta nefiind în acord cu valorile noastre din prezent. În loc, cerem publicului să nu ne judece pentru ce am făcut în ultimii cinci ani ci pentru ce vom face de-acum încolo”, a transmis compania.
Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick spune, în schimb, că inițiativele Uber și expansiunea sa la nivel global au fost „conduse de peste 100 de lideri din zeci de țări din toată lumea și s-au aflat sub evaluarea directă a sistemului robust de verificare juridică al companiei”.
El acuză presa că „își promovează teoriile false conform cărora Kalanic a condus într-un mod inadecvat și ilegal”.