Scut antirachetă la pachet cu supersonice: Armata română va zbura cu F-16

Decizia SUA de a instala rachete defensive în România ar putea avea legătură cu o altă problemă strategică a României. Mai concret, americanii ar fi, acum, favoriţi în cursa pentru livrarea de avioane multirol armatei române, iar suedezii, cu al lor Gripen, ar fi doar opţiunea a doua. O spune un analist militar şi o sugerează un fost ministru al Apărării.

Pentru Teodor Atanasiu, fost ministru al Apărării, F-16 este un avion second hand, fiind mai puţin dezirabil pentru armata română. Totuşi, el vine de la americani şi trebuie să ţinem cont că aceştia înseamnă principalul nostru aliat din NATO.

“Teoretic, decizia scutului antirachetă n-ar avea legătură cu achiziţia de avioane multirol. Teoretic. Nu ştiu, însă, ce s-a discutat în particular”, arată Atanasiu.

În mandatul său se stabilise că România nu va lua avioane second-hand. Prin urmare, F-16 nu era favorit. “Eurofighter-ul este într-adevăr scump, dar veneau cu un offset de 200%. Asta înseamnă că luam avioane de două miliarde de dolari, iar ei ne dădeau patru miliarde pe tehnică militară ori investiţii în fabrici. Şi suedezii propuseseră un offset de 150%”, precizează fostul ministru.

Un offset presupune că o achiziţie de-a noastră atrage o achiziţie paralelă de produse din partea furnizorului din industrii conexe. O altă variantă este investiţia directă în fabrici din acelaşi domeniu economic.

Spre exemplu, o comandă de stat de avioane, în valoare de un miliard de dolari, poate atrage comenzi din partea partenerului în valoare de tot un miliard de dolari, dar de maşini blindate.

Gripen poate fi mai bun dar nu acoperă componenta politică. Dacă vrei o relaţie privilegiată şi sprijin american pe alte domenii trebuie să faci şi compromisuri”, spune analistul Radu Tudor.

Ministerul Apărării încearcă, de mai mulţi ani, să se doteze cu avioane multirol în locul vechilor MIG-uri, care ar fi urmat să fie scoase din funcţiune anul viitor. Din cauza crizei, însă, s-a decis ca, până una-alta, să le repare pe cele deja aflate în uz pentru a lungi durata lor de viaţă.

Cu toate acestea, măcar declarativ, cumpărarea de avioane moderne este încă valabilă. Avem de ales între doi furnizori: suedezii SAAB cu Gripen şi americanii Lockheed Martin cu F-16.

Deşi tehnic avionul suedez este superior, în contextul ultimelor evenimente, americanii par să fi mutat decisiv, deşi aparatele lor de zbor sunt la mâna a doua.
În prezent, atât americanii cât şi suedezii se întrec în oferte pentru a determina statul român să le achiziţioneze avioanele.

Gripen vine cu oferta “cumpără acum plăteşte mai târziu” şi cu un offset de 100%, potrivit directorului de marketing Richard Smith. „Ar fi vorba cam de 400-500 de milioane de euro pentru un pachet de opt avioane, dar România poate achiziţiona câte pachete doreşte”, a spus acesta.

Pe de altă parte, americanii ne-ar da şi gratis avioane, atâta timp cât cumpărăm de la ei echipamentele de modernizare şi întreţinere. În plus, ne-am înscrie pe lista pentru achiziţionarea de F-35, avioane de a cincea generaţie, care se vor comercializa după 2020. România a trimis, deja, Departamentului de Stat American o cerere de ofertă pentru 24 de avioane F-16 la mâna a doua. Suedezilor, statul român nu le-a trimis încă nimic.

Atanasiu: Ruşii sunt de acord cu scutul românesc antirachetă. Radu Tudor: Niciodată!

Ruşii au fost de acord cu amplasarea rachetelor de interceptare terestră pe teritoriul României, pentru că altfel SUA nu ar fi luat o decizie în acest sens, susţine Teodor Atanasiu.

Din punct de vedere al amplasării strategice, România este o ţară mult mai convenabilă pentru ruşi decât Polonia, iar obiecţiile acestora sunt doar de complezenţă.

“România este la mii de kilometri distanţă de graniţele ruseşti, pe când Polonia este la câţiva zeci de kilometri. Dacă ar fi fost instalate la polonezi, rachetele ar fi avut o rază de acţiune care ar fi acoperit o bună parte din Rusia. De la noi, doar o mică parte”, spune Atanasiu. Potrivit acestuia, este foarte probabil ca înţelegerea dintre ruşi şi americani să vizeze avantaje de altă natură pentru Moscova.

Analistul militar Radu Tudor are, însă, o altă părere. El spune că ruşii nu vor accepta niciodată amplasarea de instalaţii militare NATO în apropierea graniţelor sale.

“Au fost înştiinţaţi cu siguranţă de Washington, înainte de a se lua această decizie. Asta nu înseamnă că sunt şi de acord”, precizează Tudor.

Potrivit acestuia, instalarea celor 24 de baterii de rachete pe teritoriul României va avea şi beneficii financiare implicite pentru ţara noastră, datorită investiţiilor americane în infrastuctura locală. 

Gabriel Oprea , ministrul Apărării, a afirmat, recent, că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, fiind ”eminamente defensiv”.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed