Se închid sondele în România! Un SCENARIU SUMBRU bântuie tot mai mult industria petrolieră

0
8
Se închid sondele în România! Un SCENARIU SUMBRU bântuie tot mai mult industria petrolieră

Scăderea cererii atât pentru combustibili cât și pentru gaze va crea un mediu dificil fără precedent și pentru activitățile din sectorul de explorare și producție petrolieră de la noi din țară. Sondele vor trebui să fie închise cu un posibil impact ulterior asupra repornirii lor. Atât în cazurile de  sonde de țiței, cât și de gaze, recuperarea nivelului de producție este un proces costisitor și îndelungat, cu încercări potențial nereușite și o durată totală care poate depăși 4-6 luni, se arată într-un document al Federației Patronale de Petrol și Gaze în care se prezintă câteva măsuri pentru redresarea economiei.

 

Complimentul pe care l-a primit Șoșoacă din partea unuia dintre cei mai râvniți burlaci ai României

 

2021, an cumplit?

 

Înainte de izbucnirea coronavirusului, industria petrolieră era deja sub presiune, întrucât lumea se îndrepta din ce în ce mai mult către surse regenerabile. Pandemia a agravat situația dificilă, ducând la un scenariu neobișnuit în care prețul petrolului a devenit chiar negativ în primăvara anului 2020 pentru prima dată în istorie.

Sectorul industrial a avut o tendință descendentă de la începutul anului 2018, iar pandemia și-a agravat dificultățile, producția industrială scăzând cu aproape 40% în aprilie. Deși industria și-a revenit oarecum de atunci, aceasta se află încă pe teritoriu negativ, continuând astfel să aibă un impact negativ asupra producției și consumului din industria din downstream atât în 2020, cât și în 2021. În plus, recuperarea lentă în următoarele trimestre, va continua să aibă un impact asupra cererii de combustibili, cu fabrici și uzine industriale care funcționează la niveluri mai scăzute.

Federația estimează că, pe termen lung, consumul de combustibil și comportamentul general de cumpărare se vor schimba pe măsură ce structura pieței va fi afectată permanent de criză. Oamenii vor ieși probabil din criză cu resursele financiare afectate, o parte semnificativă dintre aceștia fiind chiar șomeri, prin urmare, nu sunt așteptări ca aceștia să reia imediat consumul la nivelurile anterioare crizei.

 

Realizare istorică! Gaură neagră, creată cu succes într-un laborator

 

 

Importurile și exporturile de mărfuri vor fi probabil afectate în mod semnificativ timp de cel puțin 3-4 luni, cu o rată lentă de recuperare ulterior, în special în ceea ce privește exporturile.

Mai mult decât atât, contextul economic dificil împiedică continuarea campaniilor de foraj așa cum au fost planificate inițial, precum și a altor proiecte importante, limitând sau amânând astfel cantitățile suplimentare de petrol și gaze care urmează să fie produse în viitor. În ceea ce privește comerțul internațional de combustibil și gaze, există așteptări ca acest context, cel puțin până în 2022, să fie extrem de provocator, dominat de companii importante susținute de state cu putere economică substanțială, astfel accesul în piețe al producătorilor români va fi extrem de limitat.

 

Petrol ieftin

Atât pandemia de coronavirus, cât și războiul prețurilor dintre Rusia și Arabia Saudită au dus la scăderea prețului petrolului. Cererea și oferta de petrol s-ar putea să nu se reechilibreze decât după mult timp după ce virusul va fi eradicat. Pe de o parte, există o ofertă prea mare, pe de altă parte, există o cerere mult prea mică, întrucât cererea se diminuează pe măsură ce mobilitatea este restricționată. Pandemia de coronavirus a contribuit la crearea unui cumul de efecte negative care ar putea scădea prețurile petrolului cel puțin și anul viitor – sau poate chiar pentru mai mult timp. Potrivit consultantului Facts Global Energy, epidemia de coronavirus a redus cererea globală de benzină cu 50% și cererea de combustibil pentru avioane (jet) cu 70%.

 

 

Măsuri preventive pentru limitarea COVID-19 mpunerea restricțiilor/limitărilor de deplasare a persoanelor și a interacțiunilor, precum și scăderea prețurilor la petrol și gaze au dus, în consecință, la o scădere semnificativă a cererii de combustibili și amânarea sau încetinirea mai multor proiecte, precum și a altor activități de optimizare a producției, cu impact asupra întregului sector.

 

Producția este afectată

 

Accesul la diferite tipuri de servicii, materiale, echipamente, piese de schimb și forță de muncă înalt calificată din partea furnizorilor interni și externi afectează, de asemenea, activitățile de optimizare a producției de petrol și gaze. Amânarea acestor activități poate fi făcută numai pentru perioade foarte scurte de timp, pentru a nu afecta ulterior nivelul și eficiența producției, precum și costurile aferente. Prelungirea întârzierilor acestui tip de activități va duce inevitabil la o scădere accelerată a producției, la creșterea timpilor de întrerupere a instalațiilor și a sondelor și la creșterea costurilor de redresare.

 

Reducerea cererii

Reducerea cererii de gaze naturale pe piața românească este așteptat să aibă un impact negativ asupra activității din sectorul de explorare și producție petrolieră prin umplerea depozitelor de petrol și combustibil, ceea ce duce la necesitatea închiderii sondelor de țiței, cu potențial impact ulterior asupra repornirii și performanței, care necesită intervenții suplimentare costisitoare pentru restabilirea potențialului normal de producție a sondei și a zăcământului.

Reducerea cererii de gaze naturale pe piața românească presupune un scenariu similar de închidere a sondelor de gaz cu consecințe posibile asupra performanței sondelor și zăcămintelor, fapt care va atrage intervenții și costuri suplimentare pentru restabilirea unei producții stabile și eficiente. Atât în cazurile sondelor de țiței, cât și a celor de gaze, recuperarea nivelului de producție este un proces costisitor și necesită timp, cu posibile încercări nereușite și o durată totală care poate depăși 4-6 luni.

 

Cererea de combustibil piața românească, potrivit estimărilor, este în scădere cu aproximativ 20% în 2020 având în vedere scăderea cererii pentru combustibilul pentru avioane (jet) cu mai mult de 35%, consumul de benzină redus cu 20% și de motorină, cu aproximativ 15%. Mai târziu, în acest an, încetinirea economică va continua să afecteze cererea de combustibili pentru fabricile și platformele industriale cu niveluri de producție scăzute. Există un potențial de creștere al cererii de motorină datorat activităților de comerț online, care pot conduce la un număr mai mare de livrări efectuate de camioane și autoutilitare alimentate cu motorină.

 

Scad prețurile

 

Scăderea prețurilor la petrol și gaze aduce restricții suplimentare pentru o recuperare completă și rapidă în scenariile descrise mai sus. Influențat de contextul internațional, prețul petrolului a rămas la niveluri scăzute în ultima perioadă, afectând deja economicitatea mai multor sonde și zăcăminte din România, pentru care continuarea operațiunilor trebuie reevaluată. În plus, în ceea ce privește prețul gazelor, acesta este de așteptat să scadă – din pricina cererii reduse și pe fondul stocurilor importante deja existente în depozitele subterane. Viabilitatea economică poate genera îngrijorări în legătură cu unele dintre sondele/zăcămintele de gaz exploatate în prezent.

 

Toate cele arătate mai sus generează un context dificil, fără precedent, pentru activitățile din sectorul de explorare și producție petrolieră care se bazează intens pe servicii, materiale, echipamente, antreprenori specializați, nu numai pentru dezvoltarea de noi capacități de producție, ci și pentru menținerea și optimizarea eficienței operațiunilor pe câmpurile românești deja mature. Din acest motiv, declinul natural al producției actuale este așteptat să se intensifice. În plus, contextul economic dificil împiedică continuarea campaniilor de foraj așa cum au fost planificate inițial, precum și dezvoltarea altor proiecte importante, limitând sau întârziind astfel producția de cantități suplimentare de petrol și gaze.

Reducerea viabilității economice a activității din sectorul de explorare și producție petrolieră va necesita măsuri pentru adaptarea costurilor operaționale la noile provocări, deoarece  reducerea costurilor la servicii, materiale și echipamente nu este prevăzută pe termen scurt, producătorii urmând a fi obligați să pună în aplicare măsuri de reducere a costurilor care pot afecta, de asemenea, salariile angajaților, și nu în ultimul rând numărul acestora.

 

Probleme la rafinării

 

OMV Petrom, la rafinăria Petrobrazi, urmărește în prezent adaptarea la evoluția pieței și au fost puse în aplicare măsuri necesare pentru a asigura continuitatea operațiunilor în condiții de siguranță având în vedere condițiile restrictive ale pandemiei.

Efectele și influențele determinate de COVID19 s-au reflectat și în scăderea abruptă a cererii pentru produse petroliere, o volatilitate ridicată a cotațiilor internaționale pentru carburanți, dar și în marjele negative de rafinare. Impactul acestor factori la nivel european a dus la acumularea de stocuri ridicate de produse finite, obligând companiile de profil să iși ajusteze rapid activitățile și să se adapteze noilor condiții.

Măsurile s-au reflectat în evoluția capacității europene de rafinare în 2020 – o scădere cu aproximativ 50 millioane de tone de țiței/an (unități închise, trecute în conservare sau convertite) față de 2019. La acest nivel, se adaugă alte 100 milioane de tone afectate temporar din cauza pandemiei (revizii tehnice, reducerea gradului de procesare – de la o medie de 80-85% în 2019 la circa 70% in 2020). Marja brută de rafinare – un indicator cheie pentru sectorul de rafinare, a înregistrat în premiera un nivel negativ pentru mai mult de patru luni la rând în cursul lui 2020.

 

Măsuri pentru redresare

 

Federația susține că menținerea unei creșteri economice durabile pe termen mediu și lung ar trebui să rămână o țintă importantă pentru o companie, având în vedere și eforturile imediate pentru limitarea impactului virusului. Creșterea atractivității investițiilor printr-un cadru legislativ și fiscal competitiv, stabil și predictibil reprezintă elemente de o deosebită importanță, industria energetică din România având potențialul de a contribui esențial la redresarea economică. Stimularea investițiilor nu numai că va asigura succesul celei de-a 11-a runde de concurs public de oferte, dar va duce și la realizarea de proiecte de mare anvergură, precum Neptun Deep.

 

 

Neptun Deep (proiectul dezvoltat de OMV Petrom și ExxonMobile în apele adânci ale Mării Negre românești) și alte proiecte offshore ar aduce beneficii semnificative României în ceea ce privește:

– Susținerea revenirii și creșterii economiei României pe termen mediu
– Numărul de locuri de muncă create sau întreținute ~ 30.000 p.a.
– Contribuție la PIB (+71 miliarde de dolari până în 2040)
– Venituri mai mari la bugetul de stat (+26 mld USD până în 2040)
– Reducerea deficitul de cont curent (-15% p.a.)
– Asigurarea securității de aprovizionare
– Creșterea încrederii investitorilor.

În plus, contextul actual al pieței (și anume COVID-19, nivelul prețurilor la gaz, Pactul Ecologic European cu obiectivele 2030 și 2050, noua politică de finanțare BEI etc.) creează un risc imens de a pierde proiectul (șansele de a continua dezvoltarea proiectelor offshore devin foarte mici din cauza economicității proiectului, care se depreciază).

Federația cere modificarea urgentă a Legii Offshore pentru deblocarea proiectului și, astfel, pentru a sprijini relansarea economiei României:

– Clauza de stabilitate mai clară

– Condiții fiscale competitive

– Condiții de piață liberă (formarea liberă a prețurilor, inclusiv eliminarea prețului minim impus artificial în cadrul programului de ofertare de tip „gas release”).

Potrivit Federației, este necesară asigurarea unei piețe libere a gazelor naturale ca o condiție prealabilă pentru investițiile în sectorul de explorare și producție petrolieră, inclusiv eliminarea intervențiilor excesive din partea autorității de reglementare în privința mecanismelor pieței, în special în ceea ce privește acele mecanisme legate de formarea prețurilor, care, într-o piață liberă, ar trebui să se formeze liber, atunci când cererea și oferta se întâlnesc. În același timp, acest lucru ar trebui corelat cu implementarea măsurilor necesare de protecție a consumatorilor vulnerabili. Serviciile energetice fiind esențiale pentru asigurarea bunăstării cetățenilor, protejarea consumatorilor vulnerabili prin definirea și identificarea acestora și punerea în aplicare a unui sistem de finanțare durabil și echitabil sunt măsuri esențiale care trebuie adoptate. În acest sens, măsurile de sprijin care vizează exclusiv consumatorii vulnerabili vor contribui la atenuarea sărăciei energetice din România, asigurându-se că toți cetățenii își pot acoperi în mod adecvat nevoile casnice de gaz într-o piață de gaze complet funcțională, fără nicio intervenție administrativă în stabilirea prețurilor. În acest context, este necesară eliminarea suprataxării producției de petrol și gaze (adică abrogarea prevederilor Ordonanțelor Guvernului nr. 6 și 7 din 2013), care au fost inițial adoptate ca măsuri temporare. Mai mult, este necesară abrogarea impozitării suplimentare, având în vedere că deja înainte de criză, cadrul fiscal din sectorul de explorare și producție petrolieră din România era necompetitiv, impozitarea efectivă specifică gazelor naturale fiind cea mai mare din Europa.

Este necesar, susține Federația, ca digitalizarea industriei petroliere să fie sprijinită prin modificarea legislației specifice care ar permite evoluții tehnologice menite să compenseze declinul natural accelerat al producției din industria petrolieră. În plus, este esențial ca birocrația să fie redusă atât în sectorul de explorare și producție, cât și în sectorul de comercializare a produselor petroliere, astfel încât să fie accelerate investițiile și alte activități specifice.

 

O altă  măsură cerută de Federație este amendarea Legii energiei Nr. 123/2012. Implementarea programului de ofertare de tip „gas release” pe piața românească a gazelor naturale, începând cu 1 iunie 2020, a avut un impact semnificativ asupra pieței de gaze, respectiv prin:

– impunerea unui mecanism de stabilire a prețului inițial al licitațiilor care a generat în mod artificial diferențe semnificative de preț față de piețele învecinate, din cauza deciziei de a corela la început prețul de pornire cu cotațiile CEGH, care erau mici în acel moment și care se reflectă și în prețurile curente de pornire a licitațiilor.
– impunerea unui nivel de obligație de 40% din nivelul de producție, cu mult peste nivelul programelor similare, care a influențat și modul de formare a prețurilor, din cauza nivelului crescut al ofertei în raport cu cererea pentru anumite perioade de livrare a generat efecte negative asupra: activității producătorilor de gaze naturale, inclusiv activitatea de investiții cu toate efectele secundare negative derivate din balanța surselor/consumului intern; bugetului de stat, prin reducerea contribuțiilor plătite de producătorii de gaze naturale; fluxului liber de gaze bazat pe prețuri competitive, inclusiv securitatea aprovizionării, prin crearea unei diferențe artificiale de preț între piețele învecinate, diferență derivată din mecanismul de stabilire a prețului de pornire mai sus menționat, activitatea comercială este de fapt încurajată în sensul exportului. Scopul unui astfel de program administrativ de reglementare în toate Statele Membre în care a fost pus în aplicare a fost de a facilita creșterea lichidității, precum și crearea de referințe de preț pentru aceste piețe.

 

În actuala lege nr. 123/2012, consumul propriu al producătorului de gaze nu este inclus drept o categorie de consum, iar lipsa unei astfel de prevederi a creat interpretări diferite la nivelul legislației secundare, inclusiv în cazul unor instanțe judecătorești. Pentru a evita astfel de situații, și ținând totodată seamă de faptul că această categorie de consum există, se propune adăugarea  a două articole suplimentare în Legea nr. 123/2012: introducerea unei noi definiții a termenului „consum propriu” ca fiind cantitatea de gaze naturale care trebuie utilizată de către
un producător de gaze pentru propriile sale activități, cu excepția consumului tehnologic și dreptul producătorului de a utiliza gazul natural produs pentru a-și acoperi propriul consum.

 

Gazul natural, una dintre oportunitățile majore ale României, poate contribui semnificativ la reducerea amprentei de CO2 în transporturi, precum și în segmentului industrial al României. Reducerea amprentei de CO2 poate fi intensificată atunci când este combinată cu biogaz. GNC și GNL cu un amestec de biogaz sunt contributorii principali la atingerea țintelor propuse pentru
mixul energetic, însă, în prezent cadrul de reglementare tinde să le neglijeze. Există oportunitatea ca proiecte sustenabile să iasă în evidență în măsura în care ar vor beneficia de
finanțare europeană. Cu toate acestea, reducând impactul sectorului transporturilor asupra mediului, sporind eficiența transportului și promovând creșterea economică în sectorul
combustibililor alternativi, România trebuie să se bazeze pe un mix energetic, inclusiv hidrogen. Avem nevoie, spun cei de la Federație, de un cadru de reglementare aplicabil în toate etapele
dezvoltării infrastructurilor de combustibili alternativi și de identificarea potențialor
lipsuri în ceea ce privește un cadru de reglementare coerent și actualizat, care să permită atingerea acestor obiective cheie, la nivel național.Gazul natural, una dintre oportunitățile
majore ale României, poate contribui semnificativ la reducerea amprentei de CO2 în transporturi, precum și în segmentului industrial al României. Reducerea amprentei
de CO2 poate fi intensificată atunci când este combinată cu biogaz. GNC și GNL cu
un amestec de biogaz sunt contributorii principali la atingerea țintelor propuse pentru
mixul energetic, însă, în prezent cadrul de reglementare tinde să le neglijeze. Există oportunitatea ca proiecte sustenabile să iasă în evidență în măsura în care ar vor beneficia de
finanțare europeană. Cu toate acestea, reducând impactul sectorului transporturilor asupra mediului, sporind eficiența transportului și promovând creșterea economică în sectorul
combustibililor alternativi, România trebuie să se bazeze pe un mix energetic, inclusiv
hidrogen. Avem nevoie de un cadru de reglementare aplicabil în toate etapele dezvoltării infrastructurilor de combustibili alternativi și de identificarea potențialor lipsuri în ceea ce privește un cadru de reglementare coerent și actualizat, care să permită atingerea acestor obiective cheie, la nivel național.