“Vreau să cred că, în perioada următoare, va fi creat cadrul care să genereze investiţiile necesare în infrastructură şi mediu, iar dacă nu se va întâmpla acest lucru, s-ar putea să asistăm la o contracţie de 15-17%. Se discută despre o rectificare bugetară viitoare care va fi în minus, fapt care va afecta competitivitatea firmelor, va duce la pierderi de locuri de muncă şi va atrage fonduri mai puţine la buget”, declară Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO).
Potrivit acestuia, revigorarea industriei construcţiilor este condiţionată de o poziţie mai agresivă a Guvernului în asigurarea finanţării investiţiilor în infrastructură, energie şi mediu, precum şi de măsuri politice ferme pentru rezolvarea lacunelor din sistemul administrativ, pentru a grăbi absorbţia fondurilor europene.
“În acest moment este o incertitudine totală şi cine îşi asumă estimări greşeşte în mod sigur. Dacă cineva îmi va spune că piaţa construcţiilor va scădea cu 15% sau cu 7%, înseamnă la fel de puţin pentru mine, cert este că în a doua jumătate a anului nu se va observa nici o redresare în construcţii”, afirmă Ştefan Varfalvi, preşedintele IMSAT.
Grupul de firme de construcţii CCCF, unul dintre cei mai vechi jucători locali din domeniul infrastructurii, aşteaptă demararea proiectelor anunţate pentru a doua jumătate a anului, după ce afacerile grupului au scăzut, în primele şase luni, cu 65%, deşi estimările din luna decembrie vizau dublarea cifrei de afaceri, pe fondul investiţiilor anunţate în infrastructură.
“După primele şase luni, suntem la 35% din buget. Motivele sunt multiple, pe de o parte, Ministerul Transporturilor a scos foarte puţine proiecte la licitaţie şi chiar dacă au existat licitaţii numeroase organizate de consiliile judeţene, începerea lucrărilor a fost blocată de contestaţii şi de procedurile birocratice. În plus, sunt foarte multe cazuri în care derularea lucrărilor a fost stopată, pe fondul lipsei finanţărilor. Avem două scenarii, cel mai bun este acela în care Guvernul va începe efectiv proiectele anunţate în următoarele luni, caz în care vom atinge 60-65 milioane de euro, iar dacă acestea chiar nu vor fi lansate, vom rămâne la nivelul din primele şase luni, deci vom ajunge la 50 milioane de euro”, spune Adrian Costin, preşedintele Consiliului de Administraţie al CCCF.
Reducerea volumului investiţiilor noi a afectat, implicit, şi producătorii de materiale de construcţii, segmente cu importante creşteri în ultimii patru ani, precum cimentul, termopanele sau materialele de zidărie, înregistrând căderi drastice ale vânzărilor.
“Piaţa cimentului va scădea în acest an cu 20-30%, şi nu cred că vom putea asista la o revenire a economiei şi, implicit, a pieţei construcţiilor mai devreme de al doilea semestru al anului viitor. Singura soluţie pe care o văd pentru relansarea sectorului este începerea proiectelor de infrastructură, care ar antrena pe orizontală şi alte sectoare economice”, a spus Markus Wirth, directorul general al Holcim România, unul dintre cei trei producători locali de ciment.
De asemenea, piaţa locală a vopselelor a scăzut în primele şase luni cu 15-20% în volum, iar jucătorii din domeniu nu se aşteaptă la o dezgheţare a vânzărilor, în a doua jumătate a anului. Un alt segment important, cel al utilajelor de construcţii, piaţă care s-a dublat în 2006 şi 2007, a căzut de zece ori în volum, în prima jumătate a lui 2009.
Piaţa de tâmplărie termoizolantă, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale materialelor de construcţii după 1990, care a atins în 2007 o valoare de un miliard de euro, a consemnat o diminuare cu 50% a volumului în primele şase luni, ca urmare a sistării investiţiilor rezidenţiale şi a îngheţării tranzacţiilor cu locuinţe.
“Dacă în primele trei luni scăderea pieţei fost de 20-40%, e posibil ca diminuarea să fie drastică, în cazul în care Guvernul nu intervine”, a declarat Valentin Petrescu, preşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT).
Deşi lansarea programelor de reabilitare termică a clădirilor şi “Prima Casă” sunt considerate drept semnale pozitive pentru relansarea, măcar parţială, a pieţei construcţiilor, firmele preciază că sumele alocate pentru reabilitare sunt destul de mici, iar în al doilea caz, procedurile birocratice îndelungate şi reticenţa băncilor nu vor aduce efecte vizibile pe piaţă în acest an.
“Programul de reabilitare ar fi bun, dacă ar exista bani suficienţi pentru realizarea lui, însă piaţa este blocată din cauză că, deşi oamenii au înţeles că fondurile sunt mici, fiecare speră ca acestea să fie alocate pentru propriile locuinţe”, a afirmat Alexandru Oancea, directorul de marketing al companiei Veka România, distribuitor de tâmplărie termoizolantă.
Pentru constructori, principala soluţie pentru salvarea situaţiei o reprezintă demararea proiectelor de infrastructură, aşteptată deja de câţiva ani, şi asigurarea de către stat a finanţărilor pentru lucrările începute sau investiţii noi. Printre alte propuneri se numără obligativitatea declarării subcontractorilor în ofertele de licitaţii, pentru a proteja competitivitatea firmelor, certificarea firmelor în funcţie de specializări ar elimina participarea la licitaţii a unor societăţi care nu au experienţa necesară sau elaborarea unei legislaţii care să permită dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat. Deşi speranţele sunt din ce în ce mai mici, firmele din domeniu aşteaptă încă o implicare mai puternică a statului, mai ales că premierul Emil Boc a anunţat recent că în primele şase luni, au fost cheltuite doar 33% din fondurile alocate pentru investiţii, ceea ce ar însemna că diferenţa de două treimi vor fi utilizate în a doua jumătate a anului.
Piaţa de construcţii din România a cunoscut un ritm exploziv de creştere în ultimii cinci ani, pe fondul deficitului de locuinţe, spaţii comerciale şi industriale şi al reţelelor de infrastructură precare, înregistrând un avans anual de 15-30%, începând din 2005. Anul trecut, piaţa locală a crescut cu peste 30% şi a atins un nivel de 14 miliarde euro, 2009 fiind primul an de scădere.