Când o bancă are lichidităţi, în vremuri normale, aceasta caută să le plaseze ori în piaţa financiară, ori în economia reală, în căutarea unor randamente peste costul banilor, de preferat cel puţin peste rata inflaţiei.
Însă, cum nu trăim vremuri normale, panica din Europa împinge instituţiile financiare din Zona euro să îşi plaseze banii la BCE, pentru o dobândă de doar 0,75% pe an. Oportunităţi pentru ca băncile cu bani să câştige mai mult decât această dobândă minusculă există. Ar putea să împrumute alte bănci, care nu sunt atât de fericite să obţină uşor lichidităţi, la un preţ pe măsură. Ar putea să acorde credite populaţiei sau firmelor – economei reale – într-o perioadă în care al doilea val al recesiunii bate la uşă în Europa. Asta înseamnă însă risc, şi foarte puţini sunt dispuşi să şi-l mai asume.
Un studiu al Băncii Centrale Europene publicat pe 6 octombrie arată că în trimestrul trei al acestui an băncile au înăsprit standardele de credit cu 16% pentru companiile nefinanciare şi cu 18% pentru împrumuturile pentru locuinţe şi cu 10% pentru cele de consum. Pentru T4 se aşteaptă ca băncile să dea şi cum mai multă stricteţe bani, întărirea condiţiilor fiind de 22%, 11%, respectiv 12%.
La facilitatea de depozit a BCE, băncile comerciale au depus sume din ce în ce mai mari, începând cu această toamnă, tendinţă care s-a acutizat în ultima lună.
Astfel, de la 75 miliarde de euro în 13 septembrie, băncile au ajuns să depună un nivel record pentru acest an de 269 miliarde euro pe 10 octombrie – pentru comparaţie, suma este aproape egală cu produsul intern brut al Austriei în 2010.
Pe de altă parte, băncile care suferă de lipsa lichidităţilor au ajuns să ia peste 4 miliarde de euro overnight (scadenţa la 24 de ore) de la BCE prin facilitatea de creditare marginală, unde dobânda este una penalizatoare, de 2,25%, faţă de 1,5% cerută la operaţiunile primare de refinanţare.
După cum se poate observa din graficul de mai jos, cererile de lichiditate scumpă au crescut pe măsură ce băncile au depozitat mai mulţi bani la BCE. Piaţa bancară reacţionează practic la fiecare veste proastă care vine dinspre oficialii Europei.
Prin canalele clasice de împrumut de la BCE, operaţiunile principale de refinanţare, sumele cerute de bănci pentru 7 zile au depăşit din nou pragul de 200 miliarde euro. Alte 480 miliarde de euro au fost furnizate de BCE la scadenţe mai lungi, între 28-203 zile. Banca centrală are de gând să sprijine mai mult băncile în perioada următoare şi vrea să ţină încă două licitaţii cu scadenţa la un an.
Dacă lucrurile nu se lămuresc însă în Europa, creditul ar putea îngheţa complet, deja semnele sunt îngrijorătoare.
