Parlamentul a dat undă verde înfiinţării de fabrici de diplome prin adoptarea unor amendamente la Legea Educaţiei. Cel puţin aşa acuză studenţii, rectorii, dar şi alţi specialişti din cadrul învăţământului superior care spun că parlamentarii au hotărât ca de acum cifra de şcolarizare pentru universităţi să fie stabilită printr-o hotărâre de guvern, în urma unei evaluări făcută de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) după criteriul „fiecare cadru didactic să aibă maximum 35 de studenţi la curs”.
„Calitatea procesului de învăţare va fi mult diminuată şi, în plus, din nou vor avea un număr semnificativ mai mare de diplome eliberate”, atrag atenţia specialiştii.
Iniţiativa legislativă a fost propusă de senatorul Ecaterina Andronescu, care susţine că în baza calculelor pe care le-a făcut cu experţi, acest raport reprezintă media maximală de studenţi care pot fi şcolarizaţi pentru orice domeniu de studiu din universităţile din România. Proiectul a fost adoptat de Senat (cameră decizională – n.r.) la sfârşitul lunii trecute.
„Este o problemă de procedură pentru că OUG a fost înaintat parlamentului cu anumite modificări punctuale, iar obiectivul iniţial era de a introduce dubla specializare în universităţi. Cu toate acestea, în momentul în care legea a ajuns în comisiile de specialitate, s-au făcut şi alte modificări care nu aveau legătură cu scopul iniţial al acestei ordonanţe.
Dintre toate amendamentele aduse, cea mai gravă este acee a desfiinţării capacităţii de şcolarizare. Până acum, ARACIS, în urma unei evaluări comprehensive, dădea universităţilor un număr maxim de studenţi pe care să îi poată şcolariza. Ceea ce era foarte bine pentru că, de exemplu, în domeniul artelor, grupele de studenţi sunt foarte mici (de 5-10 membri) pentru că acolo se practică o metodă de studiu mai aplicată“, a explicat Dana Alexe, specialist în învăţământul universitar şi preşedintele Centrului pentru Politici Educaţionale.
De aceeaşi părere este şi Sorin Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor. „Din păcate, prevederea afectează în mod negativ calitatea sistemului de învăţământ universitar. Dacă eliminăm orice fel de parametri sau îi punem pe plan secund, axându-ne pe acest raport de 35 de studenţi la un profesor, ajungem în situaţia în care nu vom mai diferenţia domeniile. Concret, în baza acestui raport, un număr de 30 de cadre didactice vor putea şcolariza peste 1.000 de studenţi din învăţământul medical, lucru ce ar putea să determine o scădere a calităţii predării cursurilor“.
Şi studenţii reclamă iniţiativa care tocmai a trecut de Parlament. „Se dă drumul la universităţi de apartament şi la fabrici de diplome. Se dă drumul înscrierilor pe bandă rulantă deşi aceste structuri nu vor avea capacitatea necesară pentru a oferi un învăţământ de calitate“, susţine şi Vlad Cherecheş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
„Asemenea norme nu au ce căuta în cuprinsul unei legi a educaţiei naţionale, neputându-se stabili un raport optim studenţi-cadre didactice valabil pentru toate domeniile de studiu. Mai mult, valoarea propusă prin această modificare este mult prea mare în comparaţie cu cele specifice acestui raport în alte sisteme de învăţământ superior. Există programe de studii universitare de licenţă care, prin specificul lor, impun un raport cadre didactice-studenţi foarte mic pentru derularea unui învăţământ de calitate“, se arată în petiţia iniţiată de ANOSR prin care cer preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea.