Moody’s a redus ratingul suveran al Greciei la Caa1, sugerând probabilitatea de 50% ca ţara să intre în default (oficial în incapacitate de plată).
Nu contează, în România, cea ameninţată de gurile rele să calce pe urmele Greciei, românii cumpără veseli acţiuni la Bursă.
Cât de veseli? Este vorba de acea parte a românilor şi firmelor care nu au acele rate neplătite de 4,1 mld. Euro?
Ştiţi că restanţele la credite din România fac cât a VII – a parte din toată valoarea companiilor listate la Bursă?! Şi nu sunt decât câteva de mii de conturi active la BVB.
Aceşti câteva mii de români, fie ei investitori individuali, fie manageri de companii sau de fonduri de investiţii, se pare că sunt destul de puternici ca să se pregătească de vacanţă, orice ar fi în Lume.
La Bucureşti indicii stau agăţaţi deasupra vechilor suporturi de alarmă: Indicele cel mai sensibil la schimbări, BET Fi, al societăţilor de investiţii financiare (SIF-urile) şi al Fondului Proprietatea (FP) este cu vreo 300 de puncte peste pragul de 22.500, iar indicele cu adevărat reprezentativ al Bursei (deşi neoficial), BET XT, al celor mai importante 25 de acţiuni inclusiv SIF-urile şi FP, a urcat niţel până la 516 puncte.
Avem o linie de tendinţă SUPORT de vreun an încoace, practic confirmată, şi un suport puţin sub 22.000 de puncte.
„De ce ne mai temem? Plecăm în vacanţă?“, par să se întrebe investitorii la Bucureşti.
Pe BET Fi , Avem o REZISTENŢĂ la vreo 23.200 şi una, care pare acum îndepăratată, sub 24.500.
„Chiar, de ce ne mai temem?“, par să se întrebe investitorii la Bucureşti.
Canalul de variaţie laterală de care tot vorbim de vreo lună este atât de clar confirmat în ciuda tuturor turbulenţelor lumii.
Or avea dreptate? Vom vedea ce va zice Ben Bernanke, preşedintele Federal Reserve, banca centrală a SUA, diseară, după ce indicii americani au scăzut patru zile la rând, indiferenţi faţă de sentimentele românilor.
„Rămâne cum am stabilit. Bernanke va spune că planul său pentru economie este exact cel de care aceasta are nevoie“, spune Sung Won Sohn, professor la Martin Smith School of Business din California State University, citat de Associated Press.
De aceea, auspiciile internaţionale se arată ezitante, dacă nu pesimiste şi pe pieţele contractelor la termen (futures, v.Bloomberg ) pe principalii indici europeni, şi ezitante în America, unde momentul adevărului îl vor arăta contractele futures pe indicele american S & P 500, după prânz.
Şi să repetăm „DIDACTICELE“:…
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia, iar FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
SUPORTURILE sunt minime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri de preţ până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Dar dacă lichiditatea este mare (cel puţin peste 12 milioane de euro, în această perioadă, dar cât mai mult peste) şi indici bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
AVERTISMENT
Estimările de mai sus nu sunt nici prognoze nici recomandări pentru anumite decizii de luat la bursă. Responsabilitatea deciziilor este a celor ce le iau.
