Creşterea preţurilor la energie în Europa îi expune pe cei mai mari consumatori de gaze şi electricitate din regiune la pierderi semnificative, forţându-i pe giganţii industriali să reducă producţia, transmite Bloomberg. Astfel, cel mai mare producător european de aluminiu, firma Dunkerque Industries France, a redus producţia în ultimele două săptâmâni, firma Nyrstar va opri producţia de zinc în Franţa la începutul lunii ianuarie, iar producătorul român de îngrăşăminte Azomureş a oprit temporar activitatea săptămâna trecută.   „Preţurile mari la gaze, atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru cei industriali vor fi un obstacol în calea activităţii. Această ultimă creştere a preţurilor la gaze este în mod clar o evoluţie negativă pentru perspectivele tuturor economiilor europene”, spune Sarah Hewin, director de cercetare la Standard Chartered, informează Agerpres.

Aluminiul este unul dintre metalele industriale cu cel mai mare consum de energie, iar creşterea cu aproximativ 500% a preţurilor la electricitate a forţat Aluminium Dunkerque să reducă producţia cu aproape 3%, a declarat reprezentantul sindical Laurent Geeraert.    Potrivit acestuia, combinatul din Franţa a pierdut aproximativ 20 de milioane de euro de la începutul lunii noiembrie şi până acum şi noi reduceri de producţie ar putea fi necesare dacă preţurile la electricitate vor rămâne la un nivel ridicat.

De asemenea, producătorul român de aluminiu Alro spune şi el că preţurile actuale sunt nesustenabile în timp ce în Muntenegru, producătorului de aluminiu KAP ar putea să îi fie întreruptă aprovizionarea cu electricitate la finele anului dacă nu acceptă să plătească furnizorului un preţ semnificativ mai mare pentru anul următor, susţine media locală.   Există riscuri şi la adresa lanţului de aprovizionare cu alimente

De exemplu, Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte folosite în agricultură din România, a anunţat vinerea trecută că a început să închidă facilităţile de producţie.   Potrivit reprezentanţilor Azomureş, din 6 decembrie, când compania a făcut anunţul iniţial de pregătire pentru oprirea producţiei, preţul gazelor naturale în România a continuat să crească semnificativ.

„Spre comparaţie, pe 6 decembrie, preţul gazelor livrate în ianuarie 2022 era de 90 Euro/MWh, pe 15 decembrie, preţul pentru gazele livrate în ianuarie era de 132 Euro/MWh.

De remarcat, la nivel european preţul gazului a continuat să crească, dar în România creşterea a fost şi mai pronunţată, iar decalajul pentru utilizatorii industriali din România se adânceşte.

Dacă în prima jumătate a anului 2021, cotaţia la Bursa Română de Mărfuri (BRM) însemna o reducere de 3 euro faţă de preţul de referinţă European (TTF), în ultima lună în România preţul final a fost cu 9 euro peste preţul de referinţă TTF. Între timp, preţul certificatelor de carbon a crescut la un nivel de peste 80 de euro/tonă CO2, după ce a început anul în jurul a 30 de euro.

În această situaţie, Azomureşul nu poate produce îngrăşăminte la preţuri accesibile distribuitorilor şi fermierilor”, au explicat reprezentanţii Azomureş.   Sursa citată menţiona că, din păcate, fermierii şi clienţii industriali vor avea de suferit în perioada următoare.

În Norvegia, firma Yara International, care a redus producţia încă de la începutul anului, a anunţat că va continua să monitorizeze situaţia şi va reduce producţia dacă va fi necesar.   „Asta o să ne afecteze în cele din urmă, în termeni de cost al alimentelor şi nu va avea un impact numai asupra Europei, va avea un impact în multe ţări”, a declarat Anne-Sophie Corbeau, cercetător la universitatea Columbia.

Premierul italian, Mario Draghi, a apreciat că majorarea preţurilor la energie „necesită acţiuni urgente”. 20 din cele 27 de state membre UE au adoptat măsuri pentru a reduce impactul asupra consumatorilor şi gospodăriilor vulnerabile.

„Comisia Europeană lucrează la acest lucru dar trebuie să lucrăm şi la nivel naţional şi să sprijinim familiile şi afacerile”, a declarat miercuri Mario Draghi.

Însă în cazul combinatelor de aluminiu se prefigurează o criză existenţială. Costurile cu închiderea şi repornirea acestor facilităţi sunt mari. Preţurile la aluminiu au crescut cu peste 40% în acest an şi cererea în Europa este în creştere dar profitabilitatea producătorilor este erodată de preţurile mari la energie. În Franţa este nevoie de electricitate care costă aproximativ 11.000 de dolari pentru a produce o tonă de aluminiu, care se vinde pentru aproximativ 2.800 de dolari.

„Vedem o criză existenţială în industria europeană a aluminiului şi în alte industrii producătoare de metale care au un consum intensiv de electricitate. Nu poţi pur şi simplu să apeşi pe un buton”, a spus Mark Hansen, director general la traderul de metale Concord Resources Ltd.   Chiar dacă combinatele de aluminiu din Europa sunt responsabile doar pentru o mică parte din producţia globală, ele asigură mai multe mii de locuri de muncă şi sunt o sursă importantă de venituri din taxe.

„Reducerea producţiei locale ar putea forţa regiunea să se bazeze pe importuri din ţările care deseori folosesc combustibili fosili pentru a produce electricitate.”, spune Mark Hansen.

Aceasta ar putea crea noi probleme pentru producători precum constructori auto şi companii aeriene, dacă UE va impune o taxă pentru produsele care generează emisii intensive de CO2.