‘Vorbim de sărăcia pe decile a populaţiei, adică pe câte 10% din populaţie. De exemplu, decila cea mai săracă, cei 10% cei mai săraci din populaţie au o dificultate de a rambursa creditele în măsură de 80% (80% din cei 10% cei mai săraci au dificultate în rambursarea creditelor n.r.). Chiar şi prima decilă, adică cei mai bogaţi 10% au dificultate cam de 40%. Populaţia este mult mai săracă decât în Europa. Chiar dacă creditarea ca raport în PIB este mai mică ca în Europa, creditarea ca raport în avuţia populaţiei este similară în România cu cea din Europa, datorită sărăciei populaţiei. Aici soluţiile sunt creşterea veniturilor pe baza productivităţii muncii şi aşa mai departe’, a spus Lazea.

Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), numărul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare a scăzut cu 0,8%, în aprilie, comparativ cu luna precedentă, la 668.682.

Aceste persoane aveau restanţe în valoare de peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei şi euro, respectiv 3,08 miliarde în lei şi 3,29 miliarde lei în euro. În funcţie de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,52 miliarde lei.

Restanţele firmelor şi populaţiei la bănci au scăzut cu 32,7%, din aprilie 2016 până în aceeaşi lună din acest an, la 13,21 miliarde lei. Din această sumă, 6,08 miliarde lei erau în moneda naţională şi 7,13 miliarde lei în valută. Capitala deţinea 32,5% din totalul restanţelor.

Rata creditelor neperformante s-a diminuat în martie faţă de luna precedentă cu 0,22 puncte procentuale, la 9,36%. Comparativ cu nivelul din martie 2016, aceasta a scăzut cu 4,16 puncte procentuale.