Din 2014, nava Hercules, stă la cheu. Acolo este şi reparată, pentru că din 1986, de când a fost construită, s-a degradat.
Iulian Creţu, director exploatare ARSVOM: „Efectiv se schimbă totul pe navă începând de la grupurile de putere energetică, de la diesel generatoare, motoarele principale, comanda de navigaţie, partea de salvare.”
Toate aceste schimbări costă statul român 6,4 milioane de euro pe hârtie. Cheltuielile pentru reparaţii ar putea ajunge la 10 milioane de euro, bani de la Ministerul Transporturilor.
Dumitru Bucureşteanu, şef serviciu Centrul Maritim de Coordonare, ANR: „Remorcherul cel mai mare, Hercules, va fi capabil să iasă pe vreme rea, pe furtună. Celelalte nave nu sunt capabile să iasă pe furtună.”
Nava Hercules va fi gata la sfârşitul anului viitor. Până atunci, însă, Opal, Topaz, Albatros, Cristal, Safir şi Rubin sunt singurele pe care statul se poate baza în misiunile de căutare şi salvare. Însă nu pe o mare furioasă.
Iulian Creţu, director exploatare ARSVOM: „Aceasta este şi o navă bază mai mică şi, de asemenea, intervine şi în zona plajelor împreună cu colegii de la ISU şi Garda de Coastă.”
Sorin Petcu, comandantul Navei Topaz: „E din 2003, a participat la numeroase misiuni de salvare căutare pe mare.”
Răzvan-Gabriel Trandafir, director Autoritatea Navală Română: „Într-adevăr, sunt mai puţine nave şi flota ARSVOM este un pic… veche, dar cred în continuare că aceste lucruri se vor îmbunătăţi.”
Agenţia de Salvare a Vieţilor Omeneşti pe Mare a avut 50 de intervenţii în acest an. A salvat mai multe persoane de la înec sau ambaracaţiuni care pluteau în derivă, ori s-au lovit de stânci.