Bula imobiliară, urmată de criza subprime şi cea financiar-economică au adus o corecţie majoră pentru piaţa imobiliară americană de la vârful istoric din iulie 2006. În martie, preţurile locuinţelor au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani şi înregistrează în continuare scăderi, potrivit indicelui S&P/Case-Shiller. La asta se adaugă şomajul de 9,1% şi numărul mare de familii care au venituri mai mici acum după ce şi-au cumpărat case foarte scumpe la care nu s-ar fi calificat fără complicitatea băncilor – un fel de credit cu buletinul în varianta americană.
Mulţi americani şi-au pierdut casele după ce nu şi-au mai putut plăti ratele la bancă. Una din 593 de locuinţe din SUA a primit ordin de executare silită (prescrierea ipotecilor – foreclosure) în luna aprilie. În Nevada, una din 97 de locuinţe a intrat în această procedură în aprilie. În (aproape) fantomaticul Detroit, casele au ajuns să se vândă şi cu 100 dolari.
Numărul de ipoteci aflate în executare silită ar trebui să fie mai mare, numai că băncile mari se află într-un impas acum şi au oprit procedurile, după scandalul de fraudă declanşat anul trecut.
Mai mult, statul a intervenit din nou în ameliorarea situaţiei băncilor şi susţinerea financiară a celor care au făcut achiziţii iresponsabile. După ce Fed a cumpărat de la bănci ipoteci care nu prea valorează nimic în valoare de aproape 1.000 de miliarde dolari, uşurându-le bilanţurile, guvernul SUA anunţă că plăteşte din bugetul federal banii pentru acoperirea ratelor la credite pentru cei cu probleme financiare.
Începând de marţi, proprietarii de locuinţe din 27 de state americane îşi pot depune aplicaţiile pentru Programul de Împrumuturi de Urgenţă pentru Proprietarii de locuinţe (Emergency Homeowner’s Loan Program – EHLP). Proprietarii eligibili pot primi împrumuturi fără dobândă de până la 50.000 dolari pe o perioadă de doi ani pentru acoperirea cheltuielilor cu plata ipotecilor, scrie Nasdaq.com.
Pentru program se califică o mare parte din populaţia SUA. Proprietarii care ar putea să-şi piardă locuinţele din cauza unor circumstanţe pe care nu le pot controla: scăderea veniturilor, şomajul involuntar, subangajarea, condiţiile economice nefavorabile sau boala.
Banii ar trebui să meargă pentru acoperirea restanţelor la credite, plata curentă a ratelor, taxele datorate către stat (statul te împrumută pentru plata taxelor pe proprietate), asigurări şi onorariul avocaţilor.
Oficialii americani pun la bătaie un miliard de dolari pentru acest program şi se aşteaptă la 30.000 de beneficiari la o sumă medie de 35.000 dolari. Cum probabil cererile o să depăşească oferta, se va recurge la un sistem de tip loterie pentru alegerea norocoşilor.
Problema este că şansele ca proprietarii să plătească statului banii înapoi este destul de mică, din moment ce beneficarii nu au putut să plătească ratele ridicate la bănci pentru locuinţe ce care valorează acum mult sub preţul ipotecii.
Programul actual vine să completeze mecanismul similar lansat în februarie 2010 (Hardest Hit Fund) de către Barack Obama prin care au fost plătite rate către bănci de 7,6 miliarde dolari pentru cetăţenii cu probleme.