În Ţara Bascilor, noutatea cea mai importantă a acestui vot de duminică o constituie faptul că se desfăşoară pentru prima oară fără ameninţarea organizaţiei separatiste basce ETA şi la doar o zi după ce s-a împlinit un an de la anunţul teroriştilor, din 20 octombrie 2011, cu privire la încetarea definitivă a luptei armate. Alegătorii basci sunt aşteptaţi la urne în 758 de secţii de vot. În campania electorală din regiune s-a conturat mai ales chestiunea suveranităţii, cu atât mai mult cu cât sondajele preelectorale indică o victorie şi o revenire la guvernare a naţionaliştilor basci /PNV/, după o legislatură în care executivul local socialist a condus regiunea cu sprijinul conservatorilor, însă nu a mai obţinut în cele din urmă sprijinul acestora pentru trecerea proiectului de buget şi s-a văzut obligat să declanşeze alegeri anticipate.
În Galicia, alegătorii sunt aşteptaţi să-şi exprime opţiunile la scrutinul regional în 2.528 de secţii de vot. Potrivit sondajelor de pe durata campaniei electorale, în Galicia, actuala guvernare conservatoare ar câştiga majoritatea absolută, rezultat ce ar putea fi interpretat sub forma unei legitimităţi sporite pentru şeful executivului local, Alberto Núńez Feijóo, care a declanşat de asemenea procedura alegerilor anticipate pentru a se asigura că noua guvernare va porni în anul 2013 cu un buget propriu şi trecut cu brio de legislativul local. Recent, procesul catastrofei ecologice provocate de accidentul navei Prestige, din 2002, a apărut pe ultima sută de metri a campaniei electorale, alături de chestiunile legate de efectele crizei, care au afectat de asemenea regiunea.
Chiar dacă se poate afirma că în general orice astfel de scrutin regional în Spania constituie, prin rezultatele sale, un indicator al opiniei publice locale faţă de politica de la centru, atât de criticată de cetăţeni, prin greve şi manifestaţii, în această perioadă de recesiune mizele electorale din cele două comunităţi autonome spaniole se vădesc mai complicate. Unul dintre motive îl constituie particularităţile acestor regiuni. Ţara Bascilor şi Galicia sunt două dintre comunităţile autonome considerate istorice /alături de Navarra şi Catalonia, n.r./, întrucât au avut organisme de guvernare locale încă dinainte de perioada dictaturii franchiste /încheiate în 1975/, iar actualul model de administrare teritorială a statului spaniol descentralizat format din 17 regiuni a fost consfinţit prin Constituţia din 1978 tocmai pentru a acorda competenţe diferite şi sporite acestor regiuni istorice.