x


  • EUR
    4.7326
    USD
    4.2139
string(8) "sanatate"

Știați că stresul îngrașă? Recomandările nutriționiștilor pentru a evita kilogramele în plus

Obezitatea atinge niveluri alarmante în unele țări, iar în altele rata de creștere este critică, conform unui studiu realizat în 2017 de Nielsen CEE. România este una dintre țările unde obezitatea tinde să devină o problemă serioasă. Care sunt cauzele? Ce e de făcut?

Author: Catalina Mares | Sursa: Money.ro | Publicat: 19.09.2018, 9:47

Cu 55% din populație supra-ponderală, România se situează sub media europeană, dar ”recuperăm” rapid. Incidenta obezității crește mai rapid la noi decât în zonă Europei de Est, fiind cu 14% mai mare decât în 1990, potrivit studiului Nielsen.

Money.ro a lansat o serie de articole despre evitarea și tratarea stresului, în colaborare cu specialiști din domeniu.

Stresul, boala secolului 21. Ieșirea din labirintul unei vieți ca un calvar

Românii sunt printre europenii afectați în foarte mare măsură de stres. 70% dintre români au parte de stres la serviciu, conform unui studiu realizat în 2017 de către Organizația Internațională a Muncii.

Deși stresul este o problemă reală a societății actuale, mulți oameni nu iau în serios acest flagel. Însă stresul netratat duce la probleme precum depresia, anxietatea, tulburări de personalitate, obezitate, boli cardiovasculare, aritmii cardiace și infarct miocardic sau atac cerebral.

Ne vorbește despre legătura dintre nivelul de stres și creșterea greutății medicul nutriționist Camelia Ștefănescu.

Ai probleme la locul de muncă sau acasă, ca cei mai mulţi dintre noi? Ești stresat și asta ȋncepe să se vadă? Ai observat că ȋn jurul abdomenului a apărut, timid la ȋnceput, un pui de colăcel care ȋnsă dă semne că vrea să-și depășească ruda de la mare… colacul de salvare?

De unde provine acest plus de kilograme?

Dr. Camelia Stefanescu

Ei bine, dacă alimentaţia și exercițiul fizic sunt controlate (sub ȋndrumarea unui specialist ȋn nutriţie și a unui antrenor), dar tot nu te simți sau nu arăți așa cum ȋţi doreșți, stresul este cu siguranţă profund implicat ȋn această poveste.

Acesta joacă, din păcate, un rol esenţial în creșterea în greutate. La ȋnceput te  poate face să ai un apetit mai scăzut, prin adrenalină secretată de organism, ȋnsă ȋn timp, stresul “cronic” stimulează secreţia de cortizol și foamea va fi la cote maxime. 

Majoritatea dintre noi mănâncă fără control atunci când există prea multă presiune ȋn viaţa de zi cu zi. Acest lucru se întâmplă datorită răspunsului fiziologic de intrare a organismului pe un pilot automat, numit ,,mod de supravieţuire’’, ȋn cele mai multe cazuri finalizându-se cu un mecanism de supra-alimentare. Prin intervenţia sistemului nervos vegetativ te pregătești de ,,luptă sau fugă’’, odată ce corpul atinge un anumit nivel de stres.

Principalul ,,hormon de stres’’ al organismului este cortizolul. Este secretat de glandele suprarenale – organe de formă conică aflate în partea superioară a rinichilor.

Gândește-te la cortizol ca la un sistem de alarmă încorporat al naturii umane. Se află ȋn strânsă legătură cu anumite părți ale creierului pentru a controla starea ta de spirit, motivația și frică.

De ce ȋnsă mă supra-alimentez?

Pentru că, și poate o să ţi se pară amuzant, dar exact asta se intâmplă, corpul tău crede că ai folosit calorii pentru a-ţi rezolva stresul, chiar dacă tu, ȋn mod real, nu ai fugit de niciun leu și nici nu te-ai luptat cu vreun ninja. Ca urmare, zona inconștientă a creierului tău, paleocortexul, e convinsă că trebuie să mănânci pentru a reîncărca acele calorii, chiar dacă ţie nu ţi-e foame de-adevăratelea.

Cortizolul este implicat ȋn creșterea și ȋntreţinerea instinctului de “luptă sau fugă” al corpului aflat într-o stare de alertă, ȋnsă, ȋn funcţie de nevoile tale zilnice,  joacă un rol important și într-o serie de alte lucruri pe care corpul tău le face.

 

De exemplu:

Ø  Gestionează modul în care organismul utilizează carbohidrații, grăsimile și proteinele

Ø  Menține scăzută starea de inflamație

Ø  Reglează tensiunea arterială

Ø  Crește nivelul de zahăr din sânge (glicemia) pentru a ȋmbunătăţii energia creierului și a principalelor organe interne

Ø  Controlează ciclul de somn/trezire pentru a putea gestiona stresul

Ce se ȋntâmplă când ai de-a face cu prea mult stres

Ȋn mod normal, după ce starea de presiune sau pericolul au trecut, nivelul de cortizol ar trebui să se calmeze. Inima, tensiunea arterială și alte sisteme ale corpului vor reveni la normal.

Dar dacă rămâi sub stres constant și butonul de alarmă rămâne aprins?

Funcţiile cele mai importante ale corpului pot deraia conducând la o serie de probleme de sănătate, printre care:

Ø  Anxietate și depresie

Ø  Dureri de cap

Ø  Boală cardiacă

Ø  Probleme de memorie și de concentrare

Ø  Probleme cu digestia și tranzitul intestinal

Ø  Probleme cu somnul

Ø  Creștere în greutate

 

Cortizolul crește ȋn timpul perioadelor tensionate din viaţa ta, indiferent de natura stresului. Efectul acestui lucru poate transformă excesul alimentar într-un obicei.

Dar ce altceva se mai ȋntâmplă, ca tabloul să fie complet și ȋngrășatul să se instaleze ȋncet, dar sigur?

Deoarece nivelurile crescute ale hormonului contribuie la provocarea unei secreții suplimentare de insulină, ceea ce duce la scăderea glucozei din sânge. Din acest moment ȋncepi să fii tentat de consumul de alimente dulci și grase.

Adică, în loc de o salată sau o banană, este mai probabil să ajungi să consumi bomboane, prăjituri sau alimente fast-food, numite și “alimente de confort”.

După cum afirmă profesorul ȋn medicină dr. Jason Perry Block, mâncarea poate fi considerată o sursă de consolare ce poate reduce stresul.

Alimentele grase și dulci sunt, de obicei, marii vinovați și mulți dintre noi au dezvoltat deja un atașament puternic pentru ele.

Ȋn concluzie, “mai mult stres = mai mult cortizol = apetit mai mare pentru produsele alimentare junk = mai multă grăsime pe burtă”, spune Dr. Shawn M. Talbott, biochimist nutriţional.

Cum să menținem niveluri sănătoase de cortizol

Evident, cel mai simplu mod de a ȋţi menține nivelul normal al cortizolului și de a funcționa corect este de a reduce, cât de mult se poate, stresul.

Încercați să aplicaţi următoarele sfaturi simple pentru a vă menține instinctul de ,,luptă sau fugă’’ al organismului la un nivel corect:

Ø  Mânâncă echilibrat, din toate grupele alimentare

Ø  Fă exerciții fizice frecvent sau măcar plimbări ȋn ritm alert

Ø  Dormi minim 7 ore pe noapte

Ø  Programează-te la o ședinţă de masaj pentru a scăpa de senzaţia de oboseală musculară dată de un stres prelungit

Ø  Socializează mai mult, ȋntâlnește-te cu prietenii. Ideal este să ai pe cineva cu care să poţi discuta ceea ce te frământă

Ø  Râzi mai mult, este unul dintre cei mai buni destresori naturali și… nu costă nimic

Ø  Amintește-ţi de hobby-urile din copilărie sau adolescenţă și reia acele activităţi

Ø  Ascultă muzică; ȋţi va oferi ȋntotdeauna o stare bună și puterea de a trece peste problemele zilnice

Ø  Practică yoga sau meditaţia sau măcar ȋncercă să ȋnveţi să respiri profund și să te relaxezi atunci când simţi că un nou factor de stres te agresează

Cu toții ne luptăm cu stresul din când în când. Depinde de voi să vă ocupați de anhilarea lui, cât mai bine puteți. Rezistând tentaţiei de a mânca prea mult este un început minunat.

Dr. Nutriționist Camelia Ștefănescu – Quantica720 Health Reset Center

 

Citește și: Stresul, boala secolului 21. Ieșirea din labirintul unei vieți ca un calvar

 

Stresul poate fi combătut eficient cu activități fizice, ne spune Geta Bucur, Terapeut Tehnici Manuale în cadrul Quantica720 Health Reset Center.

Geta Bucur, Terapeut Tehnici Manuale

Stresul este reacția psihosomatică a organismului pe care o percepe că pe o amenințare, fie că suntem preocupați de situația financiară, școală, probleme sociale sau locul de muncă. Prin prisma faptului că creierul uman percepe situațiile ca pe o posibilă amenințare, acesta declanșează involuntar în organismul nostru o reacție chimică care este menită să ne pregătească pentru respectivă amenințare. Această reacție la stres este strâns legată de o alta, mai exact de reacția “luptă sau fugi”, care practic pregătește într-un timp extrem de scurt creierul pentru a lua decizia dacă să înfrunte sau să fugă din fața primejdiei. Până aici nimic rău, doar o reacție benefică în lupta pentru supraviețuire, însă ea este benefică organismului doar în momentul în care amenințarea percepută mental este rezolvată într-un timp scurt, iar dacă amenințarea persistă pe termen lung intervin problemele. De exemplu, persoana tinde să transforme reacțiile emoționale în reacții negative care neeliminate țin organismul sub tensiune, adică își consumă resursele energetice extrem de repede, persoanele sunt obosite tot timpul, au o stare de apatie iar stresul pe o perioadă îndelungată poate declanșa anumite boli, unele dintre ele fiind extrem de grave.

Cum putem identifica stresul ?

Persoanele aflate sub influența stresului devin foarte ușor iritabile, sunt agitate, trec de la o stare la altă, se simt copleșite de o situație nefavorabilă, nu se pot relaxa, au o părere proastă despre sine, se simt singure, devin depresive, se izolează, evita comunicarea cu alte persoane, toate acestea pe plan mental și emoțional.

Pe plan fizic, întâlnim semne precum energie scăzută, dureri de cap, stomac iritabil, dureri musculare, dureri în piept, palpitații ale inimii, insomnii, răceli, infecții repetate, lipsa libidoului, transpirații la nivelul palmelor, gură uscată sau dificultăți de înghițire. Persoanele afectate de stres pe o perioadă lungă de timp pot dezvoltă probleme mentale precum depresia, anxietatea, tulburări de personalitate, boli cardiovasculare, aritmii cardiace, infarct miocardic, obezitate, disfuncții sexuale și erectile.

Printre soluțiile la îndemna pentru reducerea nivelului de stres regăsim activitățile fizice de orice fel, hobby-uri, exercițiile de respirație, masaje de relaxare, ozone spa precum și terapii cu microcurenti. Iar cel mai important: odihnă.

Geta Bucur, terapeut tehnici manuale – Quantica720 Health Reset Center