x


  • EUR
    4.7326
    USD
    4.2139
string(8) "sanatate"

Stresul, boala secolului 21. Ieșirea din labirintul unei vieți ca un calvar

Românii sunt printre europenii afectați în foarte mare măsură de stres. Șapte din zece români sunt stresați la locul de muncă, conform unui studiu al Organizației Internaționale a Muncii.

Author: Catalina Mares | Sursa: Money.ro | Publicat: 17.09.2018, 10:48

Peste 40 de milioane de oameni din Uniunea Europeană sunt afectaţi de stresul datorat locului de muncă (stres profesional), fiind clasat pe locul 2 in ierarhia problemelor de sănătate. România stă extrem de prost în această privință: 70% dintre români au parte de stres la serviciu, conform unui studiu realizat în 2017 de către Organizația Internațională a Muncii.

Deși stresul este o problemă reală a societății actuale, mulți oameni consideră acest flagel ca fiind neimportant. Însă stresul necontrolat și netratat duce la probleme mentale precum depresia, anxietatea, tulburări de personalitate, obezitate, boli cardiovasculare, aritmii cardiace și infarct miocardic sau atac cerebral.

Money.ro lansează o serie de articole despre evitarea și tratarea stresului, în colaborare cu specialiști din domeniu.

 

Managementul Stresului. Ieșirea din labirintul unei vieți ca un calvar

Majoritatea persoanelor stresate își petrec ani de zile mai mult de 9 ore zilnic la serviciu, iar acasă, preponderent nu doresc să relaționeze ce ceilalți, găsind o metodă de evitare a acestora prin izolarea în compania calculatorului, televizorului, unei cărți, alcoolului, etc, dezvoltând dependențe din nevoia de a face activități repetitive pe care ei le găsesc a fi recreative sau relaxante, de fapt, aflate strict în zona lor de confort, cu un minim consum de energie.

Acest comportament din păcate nemulțumește puternic partenerul de acasă și/sau copilul, aceștia revendicând atenția într-un mod din ce în ce mai agresiv, sau dimpotrivă printr-un comportament din ce în ce mai neimplicat în relație, ceea ce va da naștere la o nouă și permanentă sursă de conflict și deci de stres.

Reacția la climatul ostil de acasă îl face pe client să se refugieze și mai mult în muncă, evitând la maximum contactul cu cei din familie sau cu responsabilitățile aferente, explicând că este foarte ocupat, că muncește tocmai că să îndeplinească nevoile socio-economice din ce în ce mai ridicate ale familiei sau găsește modalități prin care să petreacă timp din ce în ce mai mult în afara casei, dar care îl fac să se simtă vinovat, deci și mai stresat.

De cele mai multe ori clienții duc cu ei acasă problemele de la serviciu și le împărtășesc familiei.

Dr. Psihoterapeut Roxana-Anca Macrin

Faceți un efort de imaginație și puneți-vă în papucii copilului dvs. care a așteptat toată ziua cu dor și bucurie să va invite în lumea lui, să veniți acasă sau din delegație. Ce șoc! Să vadă un părinte obosit, nervos, absent emoțional, care își respinge copilul direct prin gesturi și vorbe, sau indirect pentru că îl ignoră, cu ochii în telefon, sau în computer ori la televizor. Mai rău de atât ce poate fi? Să îi povestească mamei/tatălui, în timp ce mănâncă cu noduri, de la serviciu, pe un ton plin de furie, ceva ce el, copilul, nu înțelege – dacă el a făcut ceva sau trebuia să facă și nu a făcut, sau dacă părinții se ceartă și de ce. Observă în schimb că atunci când are un comportament pe care părinții îl consideră inacceptabil, reușește în sfârșit să capteze atenția, pentru că să fii cuminte este considerat normal și în consecință nu poți fi văzut, auzit, ascultat, înțeles, oricât efort ai depus pentru asta. Oricum, concluzia este că e groaznic să fii adult, așa încât copilul dvs. se oprește emoțional din creștere, preferând statutul permanent de rezident într-o lume imaginară de copil.

De cele mai multe ori clientul nu reușește să își rezolve problemele doar împărtășindu-le partenerului, reușește în schimb să transfere starea lui negativă și asupra celorlalți, fără să observe povestind captivați doar de propria lor trăire, că retrăiesc amintirile stresante, și îi stresează și pe ceilalți din jurul lor.

Consecințele acestui mod de a gândi, simți și trăi, dar și de a relaționa cu ceilalți, dau naștere unor „deșeuri” care se acumulează în fiecare zi, și care sunt din păcate, devastatoare pentru organismul și psihicul uman.

Mangementul stresului necesită o integrare a terapiilor psihoterapeutice, alternative și  electromedicale, care permite corpului fizic, mental și emoțional să se relaxeze și să se echilibreze, pe măsură ce eliberează deșeurile celulare ale toxinelor din corp, deșeurile emoționale și mentale care ajută clientul să își recâștige vitalitatea și bucuria de a trăi.

Terapia stresului are ca scop principal combaterea lipsei de energie, a epuizării, sau a agitației, furiei, încetarea manifestării anxietății și/sau a depresiei, diminuarea stărilor fizice asociate sau chiar a bolilor psihosomatice dezvoltate, care împiedică individul să mai ducă o viaţă normală.

Din punct de vedere psihoterapeutic focusul nostru este să combatem obișnuința clientului de a activa prin excesul de activitate și responsabilitate, reducerea și rezolvarea sentimentului de conflict interior sau cu ceilalți, frică de necunoscut sau de propriile scenarii din mintea sa, a sentimentului fricii cauzate de lipsa de control a situațiilor, senzația pericolului iminent legat de posibile sau actuale boli.

Tensiuna intrapsihica se manifestă mental-emoțional prin stări de îngrijorare, agitație, furie, sau oboseală, tulburări de somn, tulburări de memorie/concentrare, neatenție, nerăbdare, lipsa plăcerii/interesului pentru activități profesionale/personale/intime.

Manifestările fizice și psihice încep insidios, deoarece nevoia inconștientă de a nega/ a nu recunoaște, sau a minimaliza problema, considerând a fi o banală și trecătoare stare de oboseală, senzația unui somn insuficient cantitativ și apoi și calitativ, merge până la cronicizare și manifestarea în timp a unei oboseli cronice, stări de anxietate generalizată, ale atacurilor de panică, și/sau ideatii, comportamente obsesiv-compulsive, boli fizice cronice.

Frica de a fi catalogat că fiind inferior, neadecvat, necorespunzător, sau frica de suferință, până la frică de moarte, devine un nou factor stresant în viața lor, care se cumulează la ceea ce trăiau deja.

 

Dr. Psihoterapeut Roxana-Anca MacrinQuantica720 Health Reset Center