Retailerii au vărsat, anul trecut, 100 milioane de euro în conturile emitenţilor de tichete, reiese din datele Ministerului Finanţelor. În cei zece ani de la introducerea sistemului, încasările tuturor companiilor de pe piaţă au totalizat 570 milioane de euro, iar profiturile au depăşit 270 milioane, potrivit aceleiaşi surse. Peste două milioane de români, adică aproape jumătate dintre salariaţii din România, primesc tichete de masă de 8,5 lei pe ziua lucrătoare, ceea ce înseamnă plăţi anuale de aproximativ două miliarde de euro.
Totuşi, deşi ultimii zece ani au marcat o creştere vizibilă a nivelului de trai, cuplată cu modernizarea economiei şi informatizarea sistemelor de plăţi, mecanismul a rămas încremenit şi funcţionează cu costuri foarte mari, spun contestatarii tichetelor, în timp ce emitenţii se apără afirmând că este prea devreme pentru o schimbare.
“Sistemul tichetelor de masă parazitează economia (...) o dezbatere despre funcţionarea sa ar fi oportună, dar nu mai devreme de sfârşitul anului”, spune Andreea Vass, consilier al primului-ministru. “Atât timp cât ai nişte costuri pentru tipărirea unor bonuri valorice şi introduci pe piaţă o valoare mai mică, mi se pare total iraţională economic diferenţa dintre tichetul oferit şi cel recuperat. (...) Este un mecanism complet nesănătos economic”, explică Vass. Primul efect al eliminării tichetelor de masă ar urma să fie resimţit la buget, precizează Vass pentru cititorii Business Standard.
Mecanismul tichetelor de masă presupune că statul acordă o deductibilitate la salariu, de 8,5 lei pentru fiecare zi lucrătoare, patronul măreşte salariul fără costuri suplimentare, angajatul poate plăti la magazin cu condiţia să cumpere doar alimente, iar comerciantul îşi recuperează banii de la emitentul de tichete, în schimbul unui comision.
Pentru lanţurile de hipermarketuri, comisionul este de 1% sau chiar mai puţin. Pentru magazinele foarte mici, suma plătită în contul tipăririi poate depăşi 5%.
“E o formă de a lega o parte din venit de o anumită cheltuială. Este o manifestare a statului paternalist, de secol 19, în care majoritatea adulţilor sunt consideraţi iresponsabili. De ce să plăteşti să emiţi, ca să le strângi înapoi? Cineva să ne explice că merită, că beneficiul public e pe plus. Dacă da, putem găsi formula cea mai bună: card, cod de bare etc.”, spune Sorin Ioniţă, director în cadrul Societăţii Academice Române şi contributor la proiectul Guvernul Privat, organizat de Business Standard.
Constantin Voloceai, un patron care a propus public instituirea unui monopol de stat asupra tichetelor, argumentează că statul ar putea să beneficieze de bani fără dobândă dacă tichetele ar fi emise la fel ca orice factură sau vignetă. “Acum există un credit acordat gratuit celui care tipăreşte, pe lângă comisioanele încasate”, afirmă Voloceai, directorul producătorului de radiatoare Mirex, care a raportat anul trecut o cifră de afaceri de aproape şase milioane de euro.
“Eu la firmă nu am dat şi nici nu voi da tichete de masă. Am trecut în plus pe fluturaş 80 de lei, în loc de 90, în contul tichetelor şi le-am spus angajaţilor: când veţi ieşi la pensie, vă veţi aduce aminte de mine”, mai declară Voloceai.
Toate tentativele de reformare a sistemului de până acum nu au avut niciun rezultat. Uniunea Naţională a Patronatului Român a propus în 2005 acordarea deductibilităţilor pe card. De asemenea, fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu, spunea la sfârşitul anului trecut că ar trebui ca statul să renunţe la sistemul de bonuri de masă.
Potrivit unei surse din industrie, care a dorit să nu fie nominalizată din cauză că nu există nicio asociaţie patronală reprezentativă, propunerile de eliminare a sistemului tipărit “nu sunt fundamentate şi bine documentate”.
“S-a tot vorbit de ani buni despre introducerea unui sistem de carduri, aşa cum s-a întâmplat deja în alte ţări, dar acolo penetrarea POS-urilor la nivelul magazinelor este de 70%, în timp ce la noi este un grad de sub 40%. Toţi cei din mediul rural şi mic-urban ar avea dificultăţi enorme. Sigur, e o idee care trebuie luată în considerare, dar n-a venit momentul”, a spus sursa citată.
Piaţa este controlată în prezent de doi mari jucători, Accor Services şi Sodexo, acesta din urmă reuşind în 2008 să treacă pe primul loc. Accor a înghiţit în 2007 compania Hungastro, vândută de senatorul UDMR Verestoy Attila. De asemenea, Sodexo a înglobat emitentul Bluticket. Un al treilea competitor, Cheque Dejeuner, a ajuns anul trecut să deţină aproape o cincime din piaţă, în urma unei serii de achiziţii care au inclus Proserv, Ticket Plus şi IFS. Pe de altă parte, au rămas pe piaţă şi trei companii mici, locale, care în 2008 îşi împărţeau aproximativ 3% din piaţă: Euroticket, Ascendi şi Cuget Liber.
>Cum văd emitenţii piaţa
Contactaţi de Business Standard, reprezentanţii principalelor două companii din domeniu au oferit puţine cifre referitoare la activitatea bugetată pe anul acesta şi la nivelul comisioanelor. “Deţinem cea mai largă şi diversificată reţea de afiliere (restaurante, magazine, hoteluri, pensiuni, furnizori de servicii) care acceptă tichetele Sodexo - peste 54.000 de locaţii în întreaga ţară”, răspunde liderul pieţei. Al doilea mare jucător, Accor, spune că “peste 35.000 de companii şi 1.500.0000 de salariaţi din România folosesc tichetele de masă, tichetele de cadouri şi tichetele de vacanţă. (...) Reţeaua de magazine şi unităţi afiliate la tichetele de masă numără, în prezent, peste 40.000 de unităţi.
